Mafia grâului seceră milioane de euro

Statul pune tunurile Fiscului pe piaţa grâului * zilnic, inspectorii de la Garda Financiară împreună cu Poliţia şi DADR fac controale în judeţ * în doar câteva zile, capturile sunt impresionante: zeci de tone de cereale confiscate şi amenzi de 755 milioane de lei vechi * fermierii spun că măsurile adoptate de Guvern sunt bune, dar trebuie extinse pe toate culturile şi pe filiere de produs

Anul acesta, pentru prima dată, statul pare extrem de hotărât să taie nodul gordian în iţele căruia se ascund de ochii Fiscului sute de milioane de euro, proveniţi din comerţul şi procesarea cerealelor. La început de campanie de recoltare, disperaţi de dimensiunea fenomenului evaziune fiscală în sectorul agricol, oficialii au aruncat în piaţă măsuri de sancţionare extremă a celor care înşeală statul, pornind de la amenzi astronomice şi mergând până la confiscarea maşinilor cu care se efectuează transporturile ilicite. În primă fază, ţinta controalelor s-a îndreptat către prima verigă a lanţului tehnologic de pe filiera cerealelor, şi anume producătorii, urmând a fi mutată ascendent pe filieră până la produsul finit, pâinea şi produsele de panificaţie. Pentru că, după cum recunosc oficialii, pe piaţa pâinii sunt cele mai mari probleme, din cauza practicilor evazioniste existând estimări care indică faptul că 75% din producţie este obţinută la negru. Mai mult, piaţa pânii (ca de altfel şi cea a grâului) este o piaţă foarte greu de controlat şi asta deoarece în acest domeniu, pe lângă marii procesatori, există foarte mulţi întreprinzători mici care nu au nicio treabă cu fiscalitatea ori cu normele legale pe care trebuie să le respecte un agent economic.

Oricum, miza şi de o parte şi de alta a baricadei de legi şi reglementări este foarte mare, având în vedere că estimările guvernamentale indică o dimensiune îngrijorătoare a fenomenului de evaziune fiscală: în agricultură, de aproape un miliard de euro, iar pentru industria pâinii nimeni nu s-a încumetat, deocamdată, să înainteze o cifră.

Fermierii, ca şi brutarii de altfel, recunosc existenţa acestui fenomen, dar spun că au avertizat de nenumărate ori autorităţile centrale cu privire la extinderea acestuia fără niciun rezultat. Interesul lor în a reclama astfel de aspecte derivă din faptul că sunt afectaţi întrucât practicile evazioniste distorsionează mecanismele de piaţă, prin care marfa lor este cotată cu un anumit preţ în funcţie de cerere şi ofertă. Astfel se ajunge la un preţ foarte mic al grâului, neacoperitor în comparaţie cu cheltuielile de înfiinţare a culturii, dar şi al pâinii, caz în care pentru a rezista pe piaţă, producătorii corecţi sunt nevoiţi să apeleze la tot felul tertipuri, cel mai des întâlnit fiind păstrarea aceluiaşi preţ şi diminuarea gramajului. Guvernanţii le dau dreptate, dar în subsidiar adoptă o poziţie dualistă: închid ochii şi le permit o portiţă nelegală de obţinere a unui profit, ca să nu mai fie atât de virulenţi când cer măsuri de protecţie sau cer scumpirea produselor. Cu alte cuvinte, sintagma „lasă-mă, să te las” caracterizează cel mai bine această „relaţie” acceptată mutual, în timp, de ambele tabere.

Controale zilnice pe perioada campaniei de recoltare

Numai că acum, în plină criză, bugetul de stat are de suferit din cauza diminuării fondurilor care îl alimentează. Într-o astfel de situaţie critică, oficialii stabilesc şi aplică tot felul de măsuri pentru a se asigura că fluxul de venituri la buget va fi cel puţin constant, dacă nu, mai mare. Una dintre aceste măsuri este forţarea intrării în legalitate a tuturor actorilor implicaţi pe piaţa produselor agricole. În acest sens a fost adoptată celebra OUG nr. 93/2009 care îşi propune perfecţionarea instrumentelor legale necesare pentru prevenirea şi combaterea activităţilor comerciale ilicite, fiind vizaţi deopotrivă şi operatorii economici care se ocupă de comercializarea şi transportul de cereale şi produse procesate din cereale. Legiuitorul a considerat necesară această reglementare cu atât mai mult cu cât a sesizat o creştere a numărului de transporturi ilicite de produse accizabile, concomitent cu o diversificare a formelor de realizare a acestor fapte ilicite. Punerea în aplicare a unei astfel de ordonanţe nu este întâmplătoare pentru că perioada campaniei agricole de vară este momentul în care se creează stocuri ilicite de cereale ce ulterior sunt utilizate pentru tranzacţii comerciale sau producţia de panificaţie neînregistrată.

De altfel, primele rezultate în urma demarării controalelor de către echipele mixte formate din reprezentanţi ai Gărzii Financiare, Poliţiei şi Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală sunt spectaculoase. În numai câteva zile au fost descoperite cazuri de evaziune fiscală prin care se încercase prejudicierea statului cu aproape 800 milioane de lei vechi. Aşa cum au explicat surse din cadrul Secţiei Brăila a Gărzii Financiare, controalele s-au efectuat zilnic atât la producătorii agricoli, cât şi pe arterele de circulaţie din judeţ. În perioada 3 – 7 iulie au fost confiscate aproape 75 tone de rapiţă şi 10 tone de grâu, valoarea prejudiciului creat statului fiind de 789,2 milioane de lei vechi. De asemenea, au fost aplicate amenzi în valoare totală de 755 milioane de lei vechi. De asemenea, aceleaşi surse au punctat că astfel de controale vor fi efecuate pe toată perioada campaniei de recoltare.

„Aproape totul se vinde fără documente”

Potrivit declaraţiei ministrului Agriculturii, Ilie Sârbu, „la cereale, de exemplu, piaţa neagră reprezintă 75% din total şi se intensifică în această perioadă, odată cu începerea campaniei de recoltare. Indiferent de câte controale vom face, se vor găsi noi metode de evaziune fiscală, singura soluţie este să umblăm la TVA”. Ideea a fost înaintată de mai mulţi ani de procesatorii din panificaţie, însă niciodată până acum nu au găsit un teren mai favorabil implementării ei. „Noi am susţinut încă de la început ideea reducerii TVA la pâine şi am enumerat printre avantaje reducerea fenomenului evaziune fiscală în acest sector de activitate. Ne-am plâns de foarte multe ori de concurenţa neloială a firmelor fantomă, dar nu ne-a ascultat nimeni. Toate sunt probleme cunoscute de ani de zile la nivel central, dar poate acum pe timp de criză este un moment în care factorii decizionali se vor trezi la realitate şi vor acţiona”, a declarat Petrică Herăscu, reprezentantul celei mai mari firme de panificaţie din zonă.

„Evaziunea fiscală care începe odată cu campania de recoltare prejudiciază statul român cu un miliard de euro”, a declarat preşedintele „Rompan”, Aurel Popescu. „Problema cea mai mare este evaziunea fiscală care se manifestă pentru început în campania de recoltare. Aproape totul se vinde fără documente. S-a făcut un calcul din care a rezultat că bugetul statului este prejudiciat cu un miliard de euro”, a spus Aurel Popescu. De asemenea, reprezentantul fimelor din domeniul panificaţiei a subliniat că 75% din firmele care activează în acest segment nu respectă fiscalitatea, iar singura soluţie pentru a reduce evaziunea fiscală este scăderea la 5% a TVA-ului, idee susţinută, de altfel, şi de omologii de la Anamob.

La rândul său, Ioan Niculae, preşedintele Interagro, a declarat că agricultura va cunoaşte momentul maxim al crizei la sfârşitul lunii septembrie, începutul lunii octombrie. „Atunci vom vedea câţi dintre agricultori vor putea relua ciclul agricol”.

Statul încurajează evaziunea fiscală

Marcel Cucu, vicepreşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) şi unul dintre fermierii importanţi din judeţul nostru, susţine că piaţa este distorsionată atât din cauza rezervei de stat, cât şi a depozitelor. „Eu cred că pe piaţa grâului peste 50% este nefiscalizat. Cine a condus la acest fenomen? Nimeni altul decât statul român, prin numeroasele taxe şi impozite aplicate în special agricultorilor. Chiar dacă pare ciudat, dar uneori este normal ca un agricultor să prefere să-şi vândă grâul la negru, pentru că aşa mai rămâne şi el cu ceva bani în buzunar, dar dacă îl dă legal, plătind toate taxele către stat, observă la sfârşit că nu mai rămâne cu nimic în buzunare. (…) Statul dă din rezerva de stat grâul gratis anumitor persoane din anturajul lor presupun, iar ei îl vând apoi procesatorilor la un preţ foarte mare. Cum să nu faci profit? Cui nu i-ar conveni să facă agricultură aşa?”, a spus Marcel Cucu.

Preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli (APA) Brăila, Costică Măcelaru, este de părere că deşi salutară, acţiunea este îndreptată într-o direcţie greşită: „În primul rând, trebuia reglementată piaţa cerealelor. Trebuia rezolvată problema cu certificatele de depozit şi abia aşa îi proteja pe producători de samsari. Alta decât piaţa neagră oamenii nu au unde să vândă recolta. Pentru a nu rămâne doar o acţiune pompieristică, ar trebui ca seria de controale să se extindă şi pentru celelalte tipuri de culturi, dar şi pe filierele de produs”, a punctat Măcelaru.

Micii fermieri, la mâna samsarilor

Vasile Datcu, un alt producător agricol important la nivel de judeţ, a spus că ţinta organelor fiscale ar trebui îndreptată cu precădere pe micii proprietari de terenuri agricole care îşi lucrează singuri pământul. „Circa 60% din suprafaţa arabilă este deţinută de micii fermieri. Aici este ţinta samsarilor, care vin cu sacoşa de bani la capăt de tarla şi cumpără grâul direct din câmp. Nu se plătesc taxe, nici impozite, deci aici este evaziunea, la micii producători şi la samsari. Dacă micii proprietari de teren acceptă 0,3 lei/kg de grâu, ca firmă nu-mi permit un astfel de preţ pentru că nu-mi acopăr cheltuielile plus dările către stat”, a explicat Datcu. De asemenea, el a indicat şi o soluţie: stimularea proprietarilor de terenuri cu suprafeţe mici să se asocieze în cooperative de vânzare a produsului finit. „Cooperativa de vânzare este sistemul capitalist aplicat cu succes afară. Fiecare proprietar îşi lucrează pământul cum poate, dar la recoltare numai tractorul cu remorcă al cooperativei se plimbă pe sole şi adună totul în depozite, iar vânzarea se face centralizat, la nivel de cooperativă”, a mai spus sursa citată.

La rândul său, Ion Ştefan a punctat că acţiunile de scoatere la lumină a pieţei negre ar trebui extinse pe filiere de produse. „Evaziunea nu este numai la ţăran şi ar trebui făcute controale pe filieră în sus până la procesatori şi apoi la vânzarea produsului finit, adică la raft şi aşa se va vedea foarte clar unde se câştigă banii negri”.

Pe piaţa grâului, 40% din totalul tranzacţiilor sunt nefiscalizate

Practica evazionistă pleacă de la firmele interesate să cumpere fără acte cereale de la micii agricultori, speculând nevoia acestora de a încasa banii pe loc, ceea ce înseamnă achiziţie garantată. Pentru a nu fi prinşi, mulţi dintre comercianţi cumpără trei sferturi din cantitatea de cereale pe acte, iar diferenţa la negru şi păcălesc autorităţile arătând un borderou. O analiză realizată de către Consiliul Concurenţei a arătat foarte clar că pe piaţa grâului de panificaţie, aproximativ 40% din totalul tranzacţiilor sunt nefiscalizate, iar scoaterea de grâu de la rezerva de stat, prin împrumuturi către operatori selectaţi prin negociere directă, distorsionează şi mai mult concurenţa. Această piaţă neagră a grâului aduce mari pierderi la bugetul statului şi, în plus, dezavantajează jucătorii corecţi, cei care plătesc dările către stat. Mai mult decât atât, grâul românesc este scos din ţară, ca mai apoi să fie readus şi vândut ca fiind din import, la un preţ triplu.

Dragoş G. TUDOSE