Ucraina şantajază. Chişinăul cedează?


într-o vizită de lucru, un nou «gonaş» al Kievului, de data aceasta la nivelul Secretarului Consiliului de Securitte şi Apărare, venit (chiar dacă a şi lăsat nenuanţat scopul principal al vizitei) în problema frontierei de stat cu R. Moldova. A treia întrevedere oficială pe durata unei săptămâni. Ce vrea Kievul?

La începutul săptămânii trecute o delegaţie oficială din partea Ucrainei s-a aflat timp de două zile la Chişinău pentru consultări în problema demarcării în teren a frontierei dintre R. Moldova şi Ucraina. La nici trei zile de după întrevedere, reprezentanţii Ministerului de Externe şi Integrării Europene de la Chişinău sunt aşteptaţi şi primiţi la Kiev în aceeaşi problemă.

Încă nu reuşise Chişinăul să-şi revină de pe urma vizitei în Ucraina, că Kievul trimite o nouă misiune oficială în R. Moldova. De data aceasta, la nivelul Consiliului de Securitate şi Apărare. Ce-i cu această tornadă de vizite şi circulaţie extazică între cele două capitale?

Una e clar: Kievul caută să profite de incertitudinile politice de la Chişinău şi «tinereţea» noii guvernări, grăbind oficialităţile să ia decizii în pripă şi să admită noi erori, precum s-a mai întâmplat şi anterior, în cea mai serioasă problemă de relaţii cu Ucrtaina de după declararea independenţei – cea a frontierelor. Nu e cazul să intrăm în subtilităţi. S-a mai scris la acest subiect, altceva e dacă Chişinăul rămâne sau nu interesat de cele scrise.

În toţi anii de după proclamartea independenţei, Kievul a avut o singură politică în relaţiile cu Chişinăul: şantajul. Ce-i drept, până în 1996, Ucraina nu a reuşit să obţină nimic din ce şi-a dorit, dar nici nu a renunţat la şantaj. Marile «cumpene» pentru Chişinău se ţin lanţ după 1998, odată cu cedările teritoriale de la

Giurgiuleşti, care au continuat cu cele de la Palanca, Etulia, Bolgrad, cu cedarea mai multor proprietăţi la Marea Neagră în reg. Odesa şi chiar în Odesa, după care au fost băgate în comă Acordurile de colaborare bi(tri)laterală în Euroregiunile «Dunărea de Jos» şi «Prutul Superior» şi, mai ales, a celor legate de cooperarea bilaterală în domeniul învăţământului.

Cea mai cumplită perioadă, în acest sens, au fost anii de guvernare comunistă, chiar dacă, până la urmă, şi Voronin a înţeles că poftele Kievului sunt sac fără fund. Şi a «înţercat bălaia».

Noul val de şantajare a Chişinăului a început înaintea alegerilor parlamentare din aprilie, cînd Kievul avertiza premeditat că natura relaţiilor cu viitoarea guvernare de la Chiişinău va fi determinată de viteza cu care aceasta va accepta demarcarea frontierelor în cele câteva puncte vulnerabile.

Pentru a putea şantaja Chişinăul, Ucraina a inventat şi un nou regim vamal de intrare în Ucraina pentru cetăţenii R. Moldova. Că e aşa şi nu altfel, ne convingem din declaraţia făcută marţi la Chişinău de Raisa Bogatâriova, secretara Consiliului de Securitate şi Apărare al Ucrainei.

Referindu-se la «noul regim vamal» (temporar suspendat), emisarul Kievului anunţa public că acesta nu va fi anulat pentru R. Moldova până ce «Chişinăul nu va face un gest de întâmpinare în problemele ridicate de noi…». Care sunt «problemele ridicate» de Kiev, este clar: frontierele. În variantă ucraineană.

Cu noi cedări teritoriale şi patrimoniale pentru Moldova. Cam prost calculate proporţiile «gesturilor», până la urmă, nu? Iar intensitatea vizitelor (3 în 8 zile) la care ne refeream nu face decât să reconfirme faptul că Kievul forţează nota, iar Chişinăul, indiferent din care motive, acceptă să fie grăbit înainte de a se clarifica foarte atent în toate dedesubturile Tratatului de frontieră (plin de lacune, atacat

inclusiv în Curtea Constituţională) şi fără să iniţieze o consultare a societăţii civile şi a autorităţilor publice din zonele de frontiera cu Ucraina, care au fost sau urmează să mai fie afectate în rezultatul demarcărilor pretinse de Kiev.

Nu poate exista pentru nimeni la Chişinău un alt argument mai serios decât interesul naţional în soluţionarea acestei probleme: nici pretextele legate de soluţionarea «diferendului transnistrean» în aşa-zisa «variantă Iuşcenko» (Chişinăul trebuie s-o aibă pe a sa), nici «taxele» de intrare în Ucraina, nici «vecinătatea imediată», nici «Parteneriatul Estic» şi nici un fel de alt pretext ori şantaj, de pe urmă cărora Ucraina a profitat şi vrea profituri în continuare.

E lucru ştiut că vecinătăţile de genul celor în care sunt R. Moldova şi Ucraina costă. Să nu uităm de Pactul Ribbentrop-Molotov. Dar există, cel puţin ar trebui să existe în toate o măsură. Pe care Kievul niciodată nu a avut-o (evaluaţi, pentru comparaţie, cel puţin rodul Acordului de colaborare moldo-ucraineană în domeniul învăţământului) şi pe care Chişinăul a tot întârziat s-o ceară.

Şi încă ceva. Aşa după cum consultă Kievul Moscova în problema transnistreană şi în alte probleme de relaţie cu România şi R. Moldova, tot la fel de bine ar fi ca şi Chişinăul să consulte Bucureştiul (nu numaidecât protocolar) în problema relaţiilor sale cu Ucraina, mai ales în cea a frontierei.

Şi doi: Tratatul de frontieră cu Ucraina este singura carte pe care o mai poate juca Chişinăul în favoarea sa în soluţionarea «problemei transnistrene». Demarcarea în pripă a frontierei cu Ucraina, în varianta pretinsă de Kiev, înseamnă dezlegarea Kievului de orice angajament serios faţă de R. Moldova, inclusiv în problema Transnistriei. Vrabia din mână contează, până la urmă, mai mult, decât cioara de pe gardul vecinului.

Petru AMARIEI, Ziarul de Gardă, 4-5 noiembrie 2009

Cazul Palanca, în vizorul societăţii civile

Un şir de organizaţii neguvernamentale s-au reunit la 10 februarie 2010 într-o alianţă care a fost numită Coaliţia Civică pentru o Guvernare Democratică şi Transparentă, care îşi propune să abordeze în mod public problema satului Palanca şi a demarcării frontierei moldo-ucrainene, antrenând în această dezbatere reprezentanţii instituţiilor statale, ai partidelor politice, experţi, ONG-işti şi jurnalişti.

Coaliţia Civică pentru o Guvernare Democratică şi Transparentă îşi propune să organizeze, într-o primă etapă, o masă rotundă, la care a fost invitat să participe şi premierul Vladimir Filat.

Demersul a fost semnat de reprezentanţii a 23 de organizaţii neguvernamentale.

Publicăm mai jos demersul adresat domnului Vladimir Filat în vederea participării la această masă rotundă.

Domnului Vladimir Filat,

Prim-ministru al Republicii Moldova

DEMERS

Stimate domnule Prim-ministru,

Prin prezenta Vă informăm că un grup de reprezentanţi ai societăţii civile, reuniţi în Coaliţia Civică pentru o Guvernare Democratică şi Transparentă, planifică organizarea în timpul apropiat a unei „mese rotunde”, în cadrul căreia se va lua în dezbatere publică problema legată de conflictul în jurul satului Palanca şi demarcarea frontierei moldo-ucrainene.

Această iniţiativă civică s-a constituit în cadrul unei şedinţe comune a reprezentanţilor unui şir de organizaţii neguvernamentale, care a avut loc la 10 februarie anul curent.

Reuniunea îşi propune să examineze atât cauzele care au determinat apariţia conflictului, cât şi căile de depăşire a lui.

La această „masă rotundă” vor fi invitaţi reprezentanţi ai partidelor politice, experţi în drept, analişti independenţi, jurnalişti şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale.

Având în vedere importanţa subiectului care va fi discutat, precum şi impactul lui asupra drepturilor omului şi asupra stabilităţii regionale, la această dezbatere vor fi invitaţi şi reprezentanţi ai corpului diplomatic, ai organismelor internaţionale acreditate în Republica Moldova.

Întrucât Guvernul condus de Dumneavoastră are o implicare directă în acest caz şi este preocupat nemijlocit de rezolvarea lui, Vă rog să confirmaţi participarea Dumneavoastră la această „masă rotundă”.

Ţinând cont de faptul că este vorba de un subiect extrem de sensibil, rugăm să confirmaţi cât mai curând posibil prezenţa Dumneavoastră. Ne declarăm disponibilitatea să stabilim data desfăşurării acestei „mese rotunde” în funcţie de agenda Dumneavoastră.

Vă comunicăm suplimentar că reuniunea respectivă este planificată pentru prima jumătate a lunii martie.

Relaţii la telefoanele:

Fix: 76 71; mobil: 079 60 15 54;

e-mail: ajcd.moldova@gmail.com

Cu respect,

Asociaţia Juriştilor Creştin-Democraţi, Radu Buşilă

Institutul pentru Dezvoltare Regionalăşi Administrativă Durabilă, Ghenadie Vaculovschi

Asociaţia Naţională a Jurnaliştilor, Victor Popov

Fundaţia Europeană, Vlad Plămădeală

Fundaţia pentru Tineret din Republica Moldova, Victoria Federiuc

Cartelul Ţărănesc „Sfântul Gheorghe”, Sergiu Rabei

Asociaţia „Răsăritul Românesc”, Andrei Şeremet

Comitetul Cetăţenesc Palanca, Alexandru Repida

Centrul pentru Strategii Politice şi Economice „Moldova Europeană”, Victor Gurău

Asociaţia „Basarabia Creştină”, Acciu Eugen

Asociaţia „Generaţia Viitorului”, Denis Ţurcanu

Asociaţia „Pro Transnistria”, Elena Romaniuc

Asociaţia Cadrelor Didactice, Iulia Bătrânac

Asociaţia pentru Drepturile Omului „Lex XXI”, Igor Ciuru

Asociaţia „Astreia”, Ana Caraman

Coaliţia Vocea Romilor, Ion Duminică, doctor în ştiinţe politice, expert

Asociaţia „Femeia Modernă”, Nina Ungureanu

Asociaţia „Axis”, Vitalie Hotnogu

Asociaţia „Europa Nova”, Andrei Popov

Asociaţia Culturală „Pegas”, Angela Racoviţă

Asociaţia Obştească „Femeia pentru Viitor”,Veronica Cucu

Asociaţia „Flacăra Gaz”, Anatol Cărăruş

Asociaţia „Pro Succes”, Gheorghe Spânu

ONG “Viitorul”, Ecaterina Turtureanu

ONG „Spicuşor”, Galina Uscatu

Anunțuri

Si parerea ta conteaza...curaj !

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s