HAIDUCII, STRAMOSII CRIMEI ORGANIZATE


Ocidentalii au crescut in ideea ca statul modern a pus capat starii de nesiguranta de pe drumuri si din paduri, faurind treptat o stare de drept general valabila. In Evul Mediu a existat primitivul sistem de drept al duelului;

 aristocrati si cavaleri isi rezolvau disputele cu cu propriile mijloace. Inaintea judecatorilor erau adusi doar oameni de rand . Apoi din secolul XV, duelul a fost mai pretutindeni interzis . Statul a nazuit catre un monopol al puterii.[.. .]

Sud est europenii au alta istorie indaratul lor. In secolele XV si XVI aproape intreaga Peninsula Balcaninca, [….] ca si Ungaria si o mare parte a Croatiei de azi a fost ocupata de Imperiul Otoman.

Turcii n-au impus noilor supusi religia lor, dar ii considerau pe crestinii din Balcani, ca pe niste fiinte de categoria a II a si-i supuneau la plata unui tribut.

Ii lasau totusi sa-si rezolve singuri conflictele interne, dupa cum nu interveneau in organizarea comunitatilor urbane sau rurale.

Numai ca in timp ce in Occident padurile si drumurile erau curatate de talhari, in defileele din Balcani se iveau asanumitii « haiduci », talhari ce traiau de pe urma atacurilor asupra negustorilor in trecere.

In Vest, statul si cetatenii se coalizau impotriva lor; in sud-est talharii si cetatenii se uneau deseori impotriva statului (personificat de turci).[…]

Traditia bandelor de haiduci e pastrata pana astazi intr-o forma aureolata si romantica. « Ceta », apelativul pentru banda si derivatia lui « cetnik »…(membru al bandei), au fost readuse in actualitate deopotriva cu titlul capeteniei, « vojvoda », ce poate fi echivalat cu « duce », dar si cu sef de banda [Jugoslavia].

In cursul recentelor razboaie, aceste apelative au fost adoptate de Arkan (conducator al trupelor de comando iugoslave) sau de politicianul si comandantul Vojslav Seseli si de formatiunile lor paramilitare .

Insa nu numai aceste notiuni, ci si ciudata relatie dintre stat si talhari a supravietuit, fie si partial, caderii Imperiului Otoman. Aversiunea fata de ceea ce inseamna statul n-a disparut nici indata, nici mai tarziu, cand compatrioti de aceeasi credinta au inceput sa stranga biruri si sa mai ia si feciorii in armata.[…]

Astfel, logica bandelor a fost acceptata si dupa razboaiele de eliberare, dar a statului nu.[…]

Pana si Iugoslavia monarhica, dintre cele doua razboaie, a utilizat formatiuni neregulate de « cetnici » spre a potoli tulburari si revolte in Croatia, Muntenegru si Kosovo.

Abia in Iugoslavia comunista, de dupa cel de-al doilea razboi mondial, n-a mai fost loc pentru bande. […] Cu toate ca e pastrata inca cu mare cinste, traditia haiducilor, razvratitilor impotriva statului, a fost socotita « depasita » in socialism, ceeace a dus la crearea unei noi si moderne relatii intre cetatean si stat.

Numai ca aceasta relativa domnie a dreptului n-a durat mult. Caci inca din anii optzeci s-a trecut, mai intai ferita de ochii lumii, la o noua conlucrare intre stat si criminalitate.

Se poate vorbi de « mafia » in Balcani ?

Etapa mai sus amintita a durat, totusi, destul de mult pentru a inlesni raspandirea ideii statului de drept. Iar faptul ca deosebirea dintre actiunea statului si masinatiile criminale nu poate fi intotdeauna clar perceputa nu inseamna ca nu poate fi sesizata.

Cel putin ex-iugoslavii si bulgarii stiu foarte bine ce este si ce nu este nelegitim in conformitate cu acceptiunea moderna a statului.[…] Spre deosebire de ce se intampla in Sicilia, in Balcani toata lumea vorbeste insa despre « mafia » incat o seama de cercetatori afirma ca este o « paranoia » a localnicilor. […]

Tributari conceptului socialist despre « relativa egalitate a sanselor de a avea un venit » multi insi considera ca « averea si privilegiile unui mic numar de subiecti au fost dobandite ilegal ».

In acelasi timp in estul Europei nu exista experienta despre criminalitate in schimb este cu atat mai mai multa neincredere in oricine si orice. Iar cuvantul « mafia » exprima convingerea intima a celor ce ar vrea, dar nu-si pot explica ce interese private s-ar putea ascunde indaratul unor anume masuri luate de autoritati sau al cutarei ori cutarei prevederi legislative.

Daca prin « mafia » este inteleasa, in limbajul curent, o puternica organizatie secreta care decide tot ce se intampla intr-o tara in functie de propriile ei interese si conform unei logici necunoscute opiniei publice, sau un trust criminal cu o conducere centrala si ierarhie bine precizata, calificativul nu prea corespunde realitatii.

……………………………………………………………………………………………..

Si aceasta (cu toate ca si organizatii similare precum italo-americana « Cosa Nostra »), au luat fiinta in Balcani-si anume in structurile ilegale ale sarbilor si croatilor din Bosnia sau din gruparea « Taijfun » a fostelor garzi de corp ale fugarului lider al sarbilor Radovan Karadjici. […] ** vezi subsolul articolului

……………………………………………………………………………………………….

Dupa asasinarea primului ministru sarb Zoran Djindjici, cea mai puternica organizatie de acest tip a fost socotita asa-numitul clan « Zemun ». Odinioara locuit mai ales de croati, cartierul belgradean « Zemun » era dominat, in mai mare masura decat in alte parti ale orasului, de o criminalitate pe jumatate de drept comun, pe jumatate politica, tipica pentru epoca Milosevici.

Propulsat de partidul lui radical, in Zemun a ajuns primar nationalistul extremist Seseli, care s-a folosit de pozitia sa spre a-si finanta gruparea si a-si ocroti favoritii. Cine voia sa sa puna la cale o afacere murdara, o putea face de acolo, dar nu inainte de a ridica osanale primarului si sefului de partid si platind tributul cuvenit.

Un clasament provizoriu

Cunoscutul scriitor italian Leonardo Sciascia (1921-1989) a definit “mafia” drept o “asociatie ce se interpune intre stat si cetatean, sub forma unei instante parazitare, uzand de metode brutale, infiintata spre a comite crime si a-si imbogati membrii sai pe cai ilegale » .El si-a formulat definitia tinand seama de imprejurarile din Sicilia, patria natala.

Dar ea poate fi aplicata si unei bune parti a criminalitatii organizate din sud-estul Europei. Cine ar dori sa caracterizeze « mafia » din Balcani n-ar trebui sa o defineasca ca drept o instanta parazitara intre stat si cetatean, ci s! a sublinieze disparitia statului ca atare.

O premisa necesara pentru aparitia unei asemena « mafii » in Balcani este « sentimentul antistatal », cum este numit acesta in culturile mediteraneene. Intr-adevar, la fel ca in Sicilia sau sudul Italiei si in Balcani pentru majoritatea populatiei sfera publica este « dusmanoasa , nesigura si primejdioasa ».

Ceeace rusii si alti est europeni cred despre « mafia » atunci cand vorbesc despre ea este definit de stiinta drept state capture (capturarea statului), adica preluarea atributiilor statului de catre crima organizata, a « puterii, a stabiliriiregulilor de baza ale jocului (legi, reglementari, ordonante) ».

 Banca Mondiala a intocmit pentru statele ex-comuniste un tabel al acestui simptom de preluare. In fruntea lui se situeaza Republica Moldova*, urmata de Ucraina*, urmata de Letonia si Kirghizia* (la fel a avut loc o schimbare a presedintelui in mod violent dupa aparitia acestui articol), iar abia dupa ele est primul stat sud-est european, Bulgaria.&nb! sp;

Acest bilant este doar aparent linistitor pentru Balcani, intrucat are in vedere un tip cu totul special de « mafia ». Drept exeplu de sate capture Banca mondiala citeaza subordonarea fata de interesele private a unor decrete prezidentiale, vanzarea de voturi ale deputatilor sau a unor sentinte judecatoresti.

Or toate astea exista si in sud-estul Europei, fara a constitui probleme in sine. Nu intamplator in capul amintitului tabel se afla tari in carepersista traditia sovietica a unui stat atotputernic.

Cu totul altfel stau lucrurile in Albania. Sub presiunea Uniunii Europene, care e cel mai mare donator de fonduri, parlamentul ei a aprobat tot ce i-au cerut misiunile diplomatice si alte misiuni internationale . Dar nici una dintre legile aprobaten-a fost pusa in practica.

 De vina nu e atat sabotajul crimei organizate, cat slabiciunea aparatului de stat albanez. Acesta este socotit a nu mai mer! ita sa fie dominat si nu mai prezinta interes pentru criminali, decat atunci cand au nevoe de pasapoarte diplomatice si vize Schengen.

SFARSIT

Text selectionat din Magazin Istoric Nr 2 /fev 2005 de Apopstolescu Radu

OBSERVATII

* A nu se uita ca de la scrierea acestui articol, in Ucraina au avut loc alegeri in 2004, care au creat o « unda de schimbare », in Moldova de asemenea au fost alegeri prezidentiale, iar in Kargastan (Kirghizia) a avut loc o schimbare violenta a presedintelui tarii, cap al coruptiei, (in 2005) in tendinta de eliminare a coruptiei.

** Nota cu informatii posibil eronate, in raport cu cunostintele mele, de vreme ce Cosa Nostra exista si in timpul presedentiei lui J.F. Kenedy, (1960-1963) fiind celebrul « sindicat al crimei » condus de Jimmy Hoffa, anihilarea organizatiei constituind de fapt si una din principalele parti ale politicii

 interne dusa de presedintele S.U.A. prin intermediul Procurorului Republicii, Robert Kenedy in deceniul 7 al secolului trecut, in timp ce Radovan Karadjici a fost o personalitate politica din ultimul deceniu al secolului in perioada presedentiei lui Slobodan Milosevic.

In perioada cand Cosa Nostra activa « in plin » pe teritoriul S.U.A. acest om nu putea ! fi decat cel mult un profesor de filozofie, sau, mai repede daca ne uitam la varsta lui, elev sau student. (N.A.)

Anunțuri

Un gând despre „HAIDUCII, STRAMOSII CRIMEI ORGANIZATE

  1. Ioan Albu spune:

    Este greșit să asemeni haiducii cu mafia actuală când interesele,mijloacele și metodele folosite îi diferențiază enorm unii de alții.La primii supraviețuirea și unele interese naționale prevalau,la mafioți numai banul e un scop și un țel în sine.Totuși,ar trebui să ne mândrim,noi ca români,că am fost învățătorii balcanilor în materie de haiducie..anticii latroni erau daci în partea asta de Europă(nu uitați Țara Lotrilor-hoților/haiducilor)iar organizația provincială de apărare s-a perpetuat mult în Evul Mediu.Ar mai fi o provocare lingvistică în termenul „ceată” deoarece seamănă a fi transpunerea vulgară a latinescului centum(sută)iar flerul meu îmi spune că e o copie a organizației militare romane:ceată și cetnik e sinonim cu centurion și centuria(totul de la sută=centum).O asemenerea derivare de la termenul slav suta nu ar avea sens,deci trebuie să fie o organizație locală balcanică rămasă de la ilirii romanizați de timpuriu.

    Apreciază

Si parerea ta conteaza...curaj !

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s