REMEMBER – Lista procurorilor militari care au ingropat in perioada 1990 – 1993 dosarele criminalilor din decembrie 1989, care au ucis 942 de persoane


Documente de importanta deosebita releva identitatea  principalilor procurori militari gropari, din cauza carora au fost facuti scapati vinovatii de uciderea la Revolutie a 942 de eroi-martiri, dar si cum gandeau acestia in anii 1990 – 1993, cand pretindeau ca fac treaba in aceste dosare. Inca de atunci, procurorii stiau ca nu au existat teroristi, si ca elemente ale Armatei au fost implicate in marile crime din decembrie 1989. Toate acestea reies dintr-o serie de procese-verbale ale sedintelor de lucru din perioada 1990 – 1993 tinute de procurorii Directiei Procuraturilor Militare (DPM – actuala Sectie a Parchetelor Militare) din Parchetul General. Din procesele verbale intocmite in marea lor majoritate de fostul procurorul militar Silvestru Boeru, care indeplinea un fel de misiune de secretar de sedinta, reiese ca din colectivul de lucru pe dosarele Revolutiei faceau parte urmatorii:

– col. Mugurel Florescu, sef al DPM in perioada aprilie 90 – aprilie 93 (martor asistent la procesul sotilor Ceausescu de la Targoviste, avansat la gradul de general);

– gen. mr. Dan Ioan;

– col. Mircea Levanovici;

– lt. col. Dumitru Carp;

– lt. col. Mircea Tanase;

– lt.col. Mihai Popov;

– mr. Silvestru Boeru;

– lt. col. Ionel Slavoiu;

– lt.col. Nicolae Zaharia;

– col. Gheorghe Petrean;

– mr. Gheorghe Oancea;

– lt.col. Vasile Stanca;

– mr. Mircea Aron;

– col. Gheorghe Amivaru;

– mr. Mircea Marian;

– mr. Nicolae Smaranda;

– mr. Mihai Ghenus;

– mr. M. Marta;

Nu avem pretentia ca cei de mai sus sunt toti procurorii care au lucrat in dosarele Revolutiei in perioada 1990 – 1993. Mai sunt si altii care au “lucrat” dupa respectiva perioada – in special unii din actuala echipa a Sectia Parchetelor Militare condusa de col. Ion Vasilache. Unii dintre cei de pe lista de mai sus au fost corecti, insa cei mai multi au abdicat de la juramantul de magistrat, desi au avut toata libertatea sa scoata la lumina adevarul. Din ceea ce se discuta la sedintele de colectiv, reiese ca domniile lor stiau foarte bine ce implicatii social-politice aveau dosarele pe care le instrumentau. Stiau ca Armate e implicata si, important, seful lor de atunci – col. Mugurel Florescu le cerea aproape la fiece sedinta sa dea solutii rapide, “pe adevar” si “fara implicatii politice”.

Poate ca asemenea indemnuri au cauzat in aprilie 1993 debarcarea lui Mugurel Florescu de la sefia DPM (masura in spatele careia s-a aflat Ion Iliescu), care a fost pus la dispozitia Armatei, in pofida faptului ca a fost unul dintre participantii la executia sotilor Ceausescu.

Ramane un mister ce anume i-a determinat pe procurorii militari ca dupa discutiile din colectivele lor de lucru, sa procedeze invers. Adica sa tergiverseze dosare si sa dea pe banda rulanta solutii de neincepere a urmaririi penale pentru crimele de dupa 22 decembrie 1989 (cand au fost asasinati peste 80% din eroii-martiri de la Revolutie).

In majoritatea dosarelor cu autori cunoscuti, cei care au tras omorand si ranind alte persoane au fost scosi basma curata cu formula magica “s-au aflat in eroare de fapt”, in sensul ca nu si-ar fi dat seama ce faceau cu arma in iuresul acelor zile. In plus, procurorii s-au ferit ca dracu de tamaie sa inculpe pe cineva pentru infractiunea de genocid – singur condamnat (si executat) de aceasta fapta fiind Nicolae Ceausescu.

Ce gandea si discutau procurorii militari

Redam cateva fragmente relevante ale discutiilor procurorilor militari: “Trebuie solutionate majoritatea dosarelor in termen scurt. Eroarea de fapt trebuie verificata la persoana” (…) “Solutionarea dosarului 21/22 .12.1989 in Bucuresti va trebui sa rezolve problema: daca a tras Armata. Atentie, factorul militar la vedere MI, MApN” (…) “nu se va face politica pe dosare” (…) “Intreg colectivul DPM sa fie implicat in doctrina juridica relativ la dosarele CPEx… Si in viitor Procuratura Militara va fi tinta unoratacuri, insa este nevoie ca sa fim demni.

Se multumeste intregului colectiv atat pentru munca depusa, cat si pentru tinuta fiecarui procuror in activitatea desfasurata” (…) “Desi dosarele se discuta si in alte directii din Parchetul General, raspunderea si solutionarea acestor dosare apartine Directiei Procuraturilor Militare… In aceasta saptamana se va lua legatura cu Directia de Cercetare a Armatei in legatura cu implicarea acesteia in evenimentele revolutionare” (…) “Se taraganeaza dosarele cu dezertori… Prin patrunderea de procurori civili in cadrul justitiei militare s-au strecurat unele greseli… Sunt dosare vechi in care nu se lucreaza.

Sunt inca foarte multe lucruri de format in dosarele revolutiei. Numai sunt justificari de tergiversare a cercetarilor” (…) “Nu se prea solutioneaza dosare” (…) “In dosarele revolutiei trebuie stabilita modalitatea de solutionare si sa se dea solutie urgent: dosarele suspectilor; dosarele pe Legea 42/1990; dosarele revolutiei aflate la Procuratura Militara Bucuresti; dosarul Otopeni” (…) “Atentie la formularea in solutiile date. Implicatiile sunt foarte mari la solutionarea acestor dosare… In majoritatea dosarelor nu exista acte premergatoare… Fiecare solutie sa fie acoperita de probe”.

Romania se afla la un pas sa fie condamnata la CEDO de la Strasbourg pentru tergiversarea dosarelor crimelor din decembrie 1989. Chiar daca in primii ani de dupa Revolutie au existat cateva trimiteri in judecata (vezi cazul lotului CPEx), acestea s-au facut pentru fapte infractionale de reprimare a Revolutiei comise de fostii nomenclaturisti PCR. Pentru cei 942 de morti si mii de raniti inregistrati dupa data de 22 decembrie 1989, cand puterea in stat a fost preluata de catre grupul de “emanati” al lui Ion Iliescu, nimeni nu a fost tras la raspundere pana in prezent.

Ocolit in prezent de procurorii Laurei Kovesi, Ion Iliescu isi permite sa iasa la rampa in fiecare luna decembrie din fiece an, pentru a minti despre implicarea lui in Revolutie, si a se erija in “primul revolutionar al tarii”. Ironia sortii face ca in timp ce asasinii sunt liberi si stiuti, iar familiile indoliate nu si-au aflat dreptatea, multi dintre procurorii militari enumerati mai sus se lafaie bine mersi la pensie, cu “pensii nesimtite” de sute de milioane de lei, pe masura faptelor lor.

De retinut ca pana in 1995, asa cum a declarat in repetate randuri fostul sef al Sectiei Parchetelor Militare, generalul Dan Voinea, toti procurorii care au lucrat in aceste dosare au dat numai solutii de neincepere a urmaririi penale.

A.A.S – R.S

Anunțuri

Si parerea ta conteaza...curaj !

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s