Istoria Religiei Bahá’í în România


Religia Bahá’í a fost cunoscută în România încă din ianuarie 1926, când jurnalista americană bahá’í Martha L. Root a vizitat pentru prima oară oraşul Bucureşti spre a aduce la cunoştinţă cât mai multor oameni cel mai recent mesaj divin, adus de Bahá’u’lláh pentru această eră. În timpul acestei vizite Martha Root a avut de asemenea, prima sa întrevedere cu Regina Maria a României, în data de 30 ianuarie, căria îi trimisese cartea intitulată Bahá’u’lláh şi Era Nouă a lui John E. Esslemont.

În afară de această deosebită întâlnire, Martha Root a susţinut câteva prelegeri la Bucureşti la sediile Esperantiştilor şi a Teosofiştilor. Martha Root a fost unul din cei mai renumiţi şi admirat esperantişti din acea vreme, responsabilă de asemenea pentru organizarea Primului Congres Mondial de Esperanto. Nenumărate articole au apărut cu ocazia celor cinci vizite ale Marthei Root în România, în timpul cărora a făcut cunoscută Religia Bahá’í, mai ales publicului bucureştean. Câţiva bucureşteni chiar au îmbrăţişat Religia Bahá’í în timpul celor cinci vizite efectuate de Martha Root în România între 1926 şi 1936.

Regina Maria a ajutat şi ea mult la răspândirea Credinţei Bahá’í scriind pentru o asociaţie de presă din America de Nord articole prin care recomanda studiul acestei religii cititorilor. Multe din aceste articole au fost preluate de ziare din toata lumea pe vremuri, facând de Regina României una din cele mai active propovăduitori ai Religiei Bahá’í.

În 1933, cu preţiosul ajutor al Reginei Maria şi a Principesei Ileana, Martha Root a tipărit în Bucureşti primele traduceri despre Religia Bahá’í: un pliant informativ şi cartea Baháu’u’lláh şi Era Nouă de J.E. Esslemont, la Editura Fântâna Darurilor, Bucureşti – 1936, carte păstrată încă în diferite biblioteci din ţară.

Timp de 32 de ani niciun bahá’í nu a mai reuşit să viziteze România, până în noiembrie 1968 când a sosit în Bucureşti un iranian, Fereidoun Khazrai, care a lucrat la Ambasada din Iran. Fereidoun Khazrai a fost primul credincios care s-a putut stabili în România, căsătorindu-se cu o româncă, şi rămănând timp de 13 ani, până ce a fost alungat din ţară în 1981 din cauza religiei sale. Un an mai târziu a sosit un alt bahá’í, Wargha Enayati, din Germania, pentru a studia medicina la Cluj-Napoca.

Lui i s-au alăturat alţi tineri studenţi, care împreuna au făcut parte din primul grup bahá’í din România. În 1989, exista deja o comunitate semnificativă la Cluj-Napoca, cu credincioşi străini dar şi români, care au putut vota pentru prima oară pentru formarea unei instituţii bahá’í în această ţară: Adunarea Spirituală Locală a Bahá’ílor din Cluj-Napoca. Întâmplarea face că această instituţie locala bahá’í a fost şi prima de acest gen de instituţii în toată Europa de Est.

Prima Adunare Spirituală Naţională a Bahá’ílor din România a fost aleasă în timpul primei Convenţii Naţionale, în aprilie 1991. S-au adunat delegaţi din toată ţara pentru a forma, în prezenţa lui Amatu’l-Bahá Rúhíyyih Khánum, văduva Păzitorului Religiei Bahá’í, instituţia alcătuită din nouă membri şi care conduce treburile comunităţii.

Religia Bahá’í este înregistrată legal încă din 1991 cu statut de Asociaţie Religioasă, de către Secretariatul de Stat pentru Culte prin hotărâre judecătorească.

În anii care au urmat, Religiei Bahá’í i s-au asociat prin declaraţie peste 7.000 de români, răspândiţi în mai mult de 670 de localităţi din toate judeţe ale României.

//

Si parerea ta conteaza...curaj !

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s