Managementul si informatia. Teorii si semnificatii


Epoca moderna, dinaintea mileniului al III-lea, care aduce pe primul plan informatia, microelectronica, informatica, automatizarea, robotica, inteligenta artificiala si comunicatiile, trecerea spre o societate orientata informational, pune conducerii sistemelor viitorului probleme cu totul noi, care reclama rasturnarea modului de a gandi, a munci, a motiva, a plati, a invata, a se informa, a trai si implicit a conduce procesele electronizate, automatizate, robotizate, cibernetizate.

Cresterea accentuata a rolului informatiei in cadrul acestor sisteme, drept resursa si unealta a managerilor, ii face pe acestia raspunzatori nu atat pentru felul cum muncesc oamenii, cat mai ales pentru punerea in practica a cunostintelor.

Conducerea noilor sisteme sociale cat si a celor existente aflate in curs de modernizare cere celor ce o exercita, nu sa stie, in primul rand, cum functioneaza masinile si echipamentele de productie, ci sa stie ce informatie le este necesara si ce trebuie sa faca cu aceasta pentru a o converti in actiune eficienta.

Pornind de la constientizarea faptului ca informatia, datele organizate au valoare numai cand sunt convertite in actiune, iar cunostintele trebuie sa fie, pentru conducere, informatii in actiune, asocierea termenului „inginerie” cu „conducere” ilustreaza orientarea in mod esential catre aplicatie, specifica de altfel teoriei conducerii. Puternica implicare a implementarii principiilor si metodelor stiintei conducerii in conducerea stiintifica presupune, in viziunea unei abordari de sistem, integrarea definirii proiectarii, planificarii, dezvoltarii, transformarii informatiei – materie prima a deciziei si energie a lumii de maine – in actiune si evaluarii sistemului de conducere, care este mai presus de toate un sistem informational – decizional.

Aparuta pe un asa zis „teren al nimanui”, ai carui „vecini” erau matematica, fizica, electronica, statistica etc. teoria informatiei este relativ tanara in raport cu alte ramuri ale stiintei, anul 1998 marcandu-i cea de a 50-a aniversare. Desi tanara ea s-a dezvoltat destul de repede, devenind un domeniu de cercetare stiintifica de sine statator, in conexiune cu alte domenii alte stiintei dintre cele mai diverse.

Conceptul de informatie tinde sa devina un concept fundamental al stiintei si civilizatiei contemporane. Folosind adecvat acest concept se poate obtine o perspectiva mai diferentiata asupra realitatii, atat asupra aceleia naturale cat si asupra realitatii sociale si in special economice.

Informatia, ca masura a nedeterminarii logice sau subiective, informatia „probabilizata”: iata ce au oferit initial matematicienii unei lumi in care informatiile joaca un rol tot mai mare in viata individuala si sociala si in care stiintele naturii (ca si filozofia) erau in cautarea unor noi concepte fundamentale.

In anii 1920 – 1930, R. A. Fisher a definit informatia ca o notiune clasica a statisticii matematice. El arata ca ideile teoriei informatiei izvorasc din notiunea de dezordine sau entropie ale termodinamicii si mecanicii statistice. Fisher a legat teoria informatiei de teoria inferentei statistice, ocazie cu care a introdus conceptul de „statistici suficiente”, ca reprezentand acele esantioane care sa contina maximum de informatie despre parametrii studiati.

R. V. Hartley in lucrarea „Transmission of information” cauta sa stabileasca o masura cantitativa prin care sa poata fi comparate capacitatile diferitelor sisteme de a transmite informatia.

In anul 1932 inginerul electronist si matematicianul american C. E. Shannon in lucrarea „O teorie matematica a comunicatiei” demonstreaza ca circuitele cu comutare automata se supun teoriei algebrei Booleene, descoperind unitatea de masura pentru nesiguranta medie a unei stiri, numita entropia informationala sau entropia lui Shannon.

In anul 1942 colectivul condus de A. Rosenblueth si N. Wiener a fondat cibernetica, reluand pentru prima oara conceptul de feed-back introdus de Maxwel. ªi iata cum un „teren al nimanui” isi gasea „stapan”. Munca lor duce la aparitia in 1948 a doua lucrari fundamentale in domeniul comunicatiei si conducerii si anume : „Cibernetica sau stiinta comenzii si comunicarii la fiinte si masini” a lui Wiener si „O teorie matematica a comunicatiei” a lui Shannon. Lucrarea lui Shannon fundamenta din punct de vedere matematic, teoria informatiei, creand tocmai acel aparat matematic care lipsea din lucrarea lui Wiener.

Desi abia nascuta, teoria informatiei cunoaste o dezvoltare remarcabila. In 1950 se organizeaza la Londra primul simpozion de teorie matematica a informatiei, iar in 1953 apare revista „IRE The Transaction of Information Theory”. In acelasi an, 1953, deci la 5 ani de la aparitia lucrarii lui Shannon erau enumerate 979 de lucrari de teoria informatiei dintre care doar 104 erau elaborate pana in 1948. Pana in prezent este greu de precizat cate lucrari s-au elaborat in domeniul teoriei informatiei , dar oricum sunt cateva zeci de mii.

Teoria informatiei cu aplicabilitate in domeniul militar a constituit obiectul de cercetare a numerosi oameni de stiinta din lumea intreaga. Acestia au incercat sa defineasca locul si rolul informatiei in economia de tip militar, participarea acesteia la sporirea eficientei deciziei militare. Referindu-ma la aceasta trebuie sa precizez ca activitatea de dirijare economica nu este posibila fara cunoasterea in prealabil de catre sistemul de conducere a starii sistemului sau a elementelor sale componente, a relatiilor care exista intre acestea, impunand o permanenta activitate de obtinere a informatiilor economice.

Aceste procese au avut loc gratie aparitiei si dezvoltarii informaticii, cel mai spectaculos domeniu, care a revolutionat omenirea dandu-i o perspectiva greu de imaginat putin mai inainte si a carui evolutie este si mai greu de precizat.

Fara informatica explozia informationala ne-ar coplesi. Informatica este deci cea care trateaza informatia, ii da valoare si finalitate, o condenseaza, extragand chintesenta ei.

Informatiile finale prelucrate se consuma in procesul decizional, trecand in obiectivele deciziilor sau in alternativele de realizare a acestora, rezultand multimea deciziilor care, din punct de vedere informational, reprezinta o clasa distincta de informatii.

Acest fapt creeaza posibilitatea ca in cadrul sistemului de prelucrare, prin aplicarea unor procese de sintetizare, sa obtinem, din mai multe informatii cu latura semantica diferita, informatii despre aspecte care nu pot fi percepute direct, caracterizand laturi „ascunse” ale realitatii. Dependenta dintre informatia sintetica obtinuta si cea prelucrata face posibil acest proces particular de transfer semantic, care formeaza continutul informatiei obtinute, proces de transfer care poate fi determinat cantitativ.

In procesul decizional, informatiile economice se consuma intr-o anumita proportie, data de intensitatea dependentei care se stabileste intre fenomenul sau procesul reprezentat prin informatia de fundamentare si obiectivul deciziei. Deoarece primul termen influenteaza mai multe fenomene sau procese supuse dirijarii, o informatie se consuma in mai multe procese decizionale, transferand asupra fiecarei decizii partea particulara de latura semantica proprie mecanismului intim al dependentei existente. Procesul de consum al informatiilor, putand fi caracterizat cantitativ, evidentiaza, in acelasi timp si cantitatea de informatii produsa si neconsumata si care influenteaza direct costul pe unitatea de informatie utila.

Procesele de obtinere a informatiilor primare, de prelucrare si consum se prezinta ca un tot unitar. Relatiile dintre informatii stabilite intre si in interiorul acestor procese reprezinta fluxurile informationale de transfer de latura semantica descrise si determinate cantitativ pe intregul parcurs, care reflecta modul de realizare a legaturii intre sistemul condus si cel conducator.

Decizia militara, reprezentand scopul si finalitatea procesului informational, descrie, prin informatii, actiunile care trebuie declansate in sistemul real militar in vederea atingerii unui anume obiectiv.

In raport de gradul de participare a informatiilor la procesul decizional si cu cel de cuprindere in model a tuturor informatiilor compatibile apar notiunile de certitudine, respectiv incertitudine informationala a deciziilor cu implicatii directe asupra modului de atingere a obiectivelor. Aportul fiecarei informatii la fundamentarea deciziei, determinat cantitativ, permite o ierarhizare a informatiilor in raport cu importanta lor fata de actul decizional, creand o baza de selectie in vederea introducerii in modelul de decizie. Acest fapt prezinta interes atat pentru analizarea modelelor in cazul deciziilor formalizate, cat si pentru orientarea decidentilor catre informatiile cu un aport cat mai semnificativ la formarea deciziilor intuitive.

Incertitudinea informationala a deciziilor poate fi diminuata prin includerea in model sau prin luarea in considerare si a altor informatii compatibile, inlaturand astfel riscul influentei unor factori neprevazuti asupra realizarii obiectivului.

Incertitudinea deciziilor mai depinde si de incertitudinea informatiilor utilizate, determinata de neautenticitate sau de inexactitate, care poate fi diminuata prin organizarea stiintifica a proceselor informationale sau analizele de eficienta a gradului de exactitate si autenticitate a informatiilor.

In procesul de producere a informatiilor se consuma un volum important de resurse materiale si umane. Justificarea acestui consum, chiar daca informatiei nu i se poate stabili un pret care sa permita o evidentiere directa a acestui fapt, trebuie gasita in efectul economic al luarii deciziilor la formarea carora informatiile participa.

La obtinerea efectului economic al unei decizii participa sistemul informational, prin informatiile pe baza carora se formeaza deciziile, sistemul de conducere, prin activitatea de luare a deciziilor si sistemul real economic, prin actiunile declansate si desfasurate conform deciziei. Toate cele trei sisteme, fiind solidar participante la efectul economic al deciziei, sunt interesate in aceeasi masura in desfasurarea unor activitati eficiente. Unitatea acestor sisteme in actiunile de elaborare si punere in practica a deciziilor rezulta si din conceptul de timp de raspuns al sistemului economic, definit ca perioada scursa intre momentul aparitiei unei perturbatii si momentul inlaturarii ei prin actiunile declansate si desfasurate conform informatiilor cuprinse in decizie.

Ca principal element constitutiv al stiintei informatia va capata si in deceniile mileniului al III-lea un rol si mai important in dinamizarea proceselor social economice.

Astazi calitatea informatiei introdusa in modelul economic este determinanta pentru eficienta acestuia.

Diversitatea informatiilor a creat necesitatea clasificarii acestora dupa diferite criterii, care au importanta, daca ne gandim sa privim informatia ca factor de crestere economica.

Astfel, de mare valoare pentru oamenii de stiinta ai viitorului este asa numita informatie stiintifica, fara de care stiinta nu ar avea suport material, nu ar putea fi denumita stiinta.

Peter Drucker profesor de management la Claremont Gradulate School din California afirma recent ca: „astazi stiinta, informatia stiintifica, este mai importanta pentru bunastarea natiunilor decat capitalul sau forta de munca”.

In lucrarea sa „Post-Capitalist Society” – 1993 -, Drucker trateaza o schimbare importanta la nivel mondial, anume aparitia societatii bazata pe informatia stiintifica , pe care el o considera a fi „cea mai mare schimbare produsa pana acum in cuprinsul istoriei intelectuale”.

Revolutia industriala a fost facilitata de o schimbare radicala in rolul jucat de stiinta. Atat in occident, cat si in Asia, stiinta fusese un atribut a lui „a fi”. Aproape peste noapte ea a devenit un atribut a lui „a face”. Ea a devenit o resursa si un instrument. ªtiinta fusese intotdeauna un bun particular. Ea a devenit brusc un bun obstesc. In prima faza care a durat o suta de ani, stiinta a fost aplicata in domeniul uneltelor, proceselor si produselor. Acest fapt a dat nastere Revolutiei industriale. Dar tot el a dat nastere „alienarii”, cum o numea Karl Marx, noilor clase sociale si razboiului, iar finalmente comunismului.

Aplicarea Revolutiei informationale in procesul de munca a fost factorul care a generat economii dezvoltate, declansand explozia de productivitate a ultimilor o suta de ani din lumea dezvoltata.

Revolutia productivitatii a luat sfarsit, ea devenind o victima a propriului ei succes si a micsorarii numarului de oameni care depun munci manuale. De acum inainte conteaza productivitatea celor care nu efectueaza munci manuale. Informatia stiintifica, stiinta este privita atat ca principala resursa personala, cat si ca principala resursa economica.

Astazi informatia stiintifica este singura resursa importanta. Factorii de productie traditionali – pamantul (resursele naturale), forta de munca si capitalul – nu au disparut, dar au devenit factori secundari. Ei pot fi obtinuti, si anume usor, daca exista stiinta, sau informatiile necesare. Iar, in acest nou inteles, stiinta este un instrument, un mijloc de a obtine rezultate sociale si economice.

Aceasta evolutie, indiferent daca este sau nu dezirabila, este rezultatul unei schimbari ireversibile: stiinta este acum aplicata in domeniul stiintei. Probabil ca acesta este ultima faza in transformarea stiintei. Folosirea stiintei pentru a determina felul in care stiinta deja existenta poate fi aplicata cel mai bine pentru a da rezultate este de fapt ceea ce numim management. Dar stiinta este acum folosita sistematic pentru a defini ce informatii noi sunt necesare, daca acestea sunt adecvate si ce trebuie facut pentru ca acestea sa dea rezultate. Cu alte cuvinte ea este folosita in domeniul inovatiei sistematice.

Aceasta schimbare in dinamica stiintei poate fi numita Revolutia managementului. La fel ca predecesoarele ei – stiinta aplicata in domeniul utilajelor, proceselor si produselor si stiinta aplicata in procesul de munca – revolutia managementului s-a extins rapid in lumea intreaga.

Cand aud cuvantul management, majoritatea oamenilor continua sa se gandeasca la „managementul intreprinderilor economice”.

Managementul in forma sa actuala a aparut intr-adevar mai intai in marile organizatii economice. Dar oamenii si-au dat seama rapid ca managementul este necesar in cuprinsul tuturor organizatiilor moderne, indiferent daca sunt sau nu economice. De fapt realizam ca este mai necesar tocmai in cuprinsul organizatiilor care nu au caracter economic, precum organizatii care nu urmaresc profitul financiar (asa-zisul sector social) sau institutii ale administratiei de stat. Ele au nevoie de management tocmai pentru faptul ca nu sunt supuse disciplinei data de castig si pierdere.

Definitia managerului a evoluat de la aparitia sa si pana astazi. Cea mai completa definitie este: „persoana care raspunde de modul in care este aplicata stiinta”. Aceasta definitie implica faptul ca privim stiinta drept resursa esentiala. Pamantul, forta de munca si capitalul sunt importante ca factori restrictivi. Fara ele nici stiinta nu poate deveni productiva, nici managementul nu poate avea vreun efect.

Daca dispunem de un management eficient, adica aplicarea eficienta a informatiei stiintifice in domeniul stiintei, putem obtine intotdeauna si celelalte resurse. Faptul ca informatia stiintifica a devenit resursa principala, sau mai curand una dintre resurse, face ca lumea dezvoltata sa patrunda intr-o noua etapa pe care o putem numi „postcapitalista”.

Aceasta genereaza o noua dinamica sociala, o dinamica economica noua si o politica noua. S-a trecut de la informatia stiintifica la stiinte.

Pana acum informatia stiintifica avea un caracter foarte general. Ceea ce intelegem acum prin informatia stiintifica este neaparat o informatie foarte specializata.

Astazi stiinta trebuie sa-si dovedeasca eficienta in actiune. Ceea ce intelegem acum prin stiinta sunt informatii folosite in scopul obtinerii unor rezultate.

Rezultatele se manifesta in afara persoanei, in cuprinsul societatii si economiei sau in progresul stiintei insesi. Pentru a da rezultate aceste informatii trebuie sa fie foarte specializate. Aceasta este schimbarea extrem de importanta din domeniul economiei care va avea loc in deceniile mileniului al 3-lea.

Astfel informatia va deveni cel mai important factor de productie. Ea va determina evolutia managementului, intr-o lume in care interdependentele vor fi mediate de informatii pertinente si adecvate. Fiecare cantitate de informatii se va regasi in efectele economice. Lumea bazata pe stiinta va fi preocupata din ce in ce mai mult de utilitatea informatiei in domeniul utilizat, de eficienta actiunii determinate de aceasta. Pretul informatiei stiintifice se va regasi in efectele economice determinate.

ªtiinta le determina pe toate. Acelasi Peter Drucker afirma ca „in epoca moderna a informatiei, stiinta este capitalul fundamental, costul central si resursa esentiala a economiei”. Deci stiinta fara informatie nu are suport. Informatia poate contribui la cresterea economica daca este folosita eficient. Este un adevar unanim recunoscut ca nu poate exista dezvoltare fara ca informatia sa nu aiba un rol important. In acelasi fel si cresterea economica nu poate avea loc fara dezvoltare.

Secretarul general al Clubului de la Roma, Bertrand Schneider afirma recent ca „teoriile informationale impreuna cu tehnologiile aferente vor determina bulversarea tuturor echilibrelor sociale existente la nivel mondial, ducand la aparitia asa numitelor societati multimedia – societati informationale si tehnologice orientate catre managementul intreprinderilor”.

Iata cateva argumente care ne determina sa credem ca informatia este si va deveni si mai mult un factor de crestere economica intr-un viitor nu prea indepartat Desigur este greu de prezis ce evolutie va avea societatea de maine daca privim acest lucru din perspectiva gravelor dezechilibre care exista astazi in lume. Daca insa va guverna stiinta, informatia de calitate si omul instruit ceea ce am afirmat mai sus este pe deplin posibil. Ramane sa ne confirme viitorul daca avem sau nu dreptate.

 

 

 

Lt.col. Telespan Constantin

Anunțuri

Si parerea ta conteaza...curaj !

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s