VALORILE ROMÂNEŞTI – VALORI EUROPENE


1. INTEGRAREA  EUROPEANĂ – PROCES  EVOLUTIV  MODERN 

Integrarea României în structurile europene constituie o etapă firească a procesului european de integrare a tuturor ţărilor bătrânului continent într-o Uniune cu un nivel comun şi echilibrat de dezvoltare. Principalele criterii de constituire sunt de esenţă economică, politică şi socială,  cu mari implicaţii în toate planurile existenţei.

 

Uniunea Europeană este o nouă formă de asociere interstatală, un sistem a cărui evoluţie depinde de decizia statelor membre de a forma un stat federal european sau o organizaţie suprastatală omogenă. În prezent, se poate afirma că este o organizaţie specială care dispune de suveranitate şi se bazează pe ordinea legală independent asumată de statele membre, iar toţi locuitorii acestor state trebuie să o respecte.

 

Integrarea europeană este un proces istoric evolutiv şi modern, iniţiat potrivit intereselor comune ale statelor occidentale de a evita războaiele de orice fel şi de a-şi asigura protecţia economiilor proprii şi dezvoltarea economică în condiţii superioare de eficienţă socială.

 

Început în aprilie 1951, deci cu 56 de ani în urmă, procesul modern al integrării europene a antrenat 25 de state, care au devenit membre de-a lungul celor cinci valuri de aderare, fiind aproape pregătit şi al şaselea val  ce va include şi România în rândul şi pe harta ţărilor acestei Uniuni.

 

Poate că mulţi şi-au adesea întrebarea: „Noi ne integrăm în Uniunea Europeană ? …sau Uniunea Europeană a înţeles că este necesar să-şi aducă aportul la reducerea decalajelor şi înlăturarea graniţelor ce au împărţit bătrânul nostru continent în Vest şi Est ?”. Au  devenit astfel  posibile crearea unor pieţe comune de mărfuri, servicii, capital şi forţă de muncă, apropierea treptată a politicilor  economice europene spre o politică unică, promovarea unei dezvoltări durabile şi echilibrate a statelor membre, creşterea stabilităţii economice, creşterea nivelului de trai al populaţiei, promovarea progresului ştiinţific şi tehnic, protecţia mediului, promovarea valorilor culturale, educaţionale şi sociale.

 

Cu toate greutăţile şi obstacolele uneori obiective ce s-au ivit pe tot parcursul procesului de integrare, sunt de remarcat eforturile depuse de generaţia noastră pentru a reuşi, astfel că se poate afirma că nouă, acestei generaţii, ne revine marele merit istoric de a reface Unitatea Europei, o „Unitate în diversitate”[1] deja recunoscută!

2. VALORILE  EUROPENE  CONFORM  TRATATULUI  CONSTITUŢIONAL

În vederea definirii şi stabilirii principiilor de bază ale valorilor şi cetăţeniei europene, prin Tratatul de la Maastricht din 1992, s-au stabilit principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor omului, ale libertăţilor fundamentale şi ale statului de drept.

 

La reuniunea de la Koln din 3-4 iunie 1999, Consiliul european a decis elaborarea unei Carte a drepturilor fundamentale ale omului. În preambulul Cartei, se menţionează faptul că „Uniunea are la bază valorile indivizibile universale ale demnităţii umane, libertăţii, egalităţii şi solidarităţii; ea se sprijină pe principiul democraţiei şi al statului de drept şi plasează individul în centrul acţiunii sale, instituind cetăţenia Uniunii Europene şi creând principiul libertăţii, securităţii şi justiţiei”.

 

Drepturile sunt clasificate în drepturi civile, politice, economice şi sociale.

 

Proclamată prin Tratatul de la Nisa din decembrie 2000, Carta instituie următoarele 6 capitole cu principalele valori europene: Demnitate, Libertate, Egalitate, Solidaritate, Cetăţenie şi Justiţie, iar al 7-lea capitol cuprinde dispoziţii generale.

 

Aceste valori fundamentale sunt prevăzute şi garantate prin Proiectul de instituire a unei Constituţii Europene, în curs  de ratificare de către toate statele membre.

 

În discursul său la Conferinţa AIESEC din aprilie 2005, Şeful Delegaţiei Comisiei Europene din  România D-nul Jonathan Scheele menţiona: „Putem defini calitatea de european prin împărtăşirea unui set de valori. Cu alte cuvinte, a fi european înseamnă a împărtăşi valori europene. Care sunt aceste valori? Cine şi când le-a inventat? Sunt ele şi valorile noastre?[2]

 

Pentru a da un răspuns la aceste întrebări, să analizăm istoria Uniunii Europene; ea s-a constituit din nevoia unor state de a-şi proteja economia şi de a nu mai avea niciodată un război mondial. Aceasta a fost speranţa lui Jean Monet şi a celorlalţi vizionari care au lansat în 1950 ideea integrării europene, ce părea un vis imposibil după epoca întunecată a celui de-al doilea război mondial. Planul lor, visul lor a fost integrarea voluntară a economiilor Europei atât de strâns, încât războiul nu mai era o opţiune. Şi au reuşit, iar succesul lor se traduce într-o valoare europeană clară şi palpabilă: pacea.

 

Între statele membre nu au mai existat războaie după 1950. O altă valoare, care a venit ca un produs secundar al primei este prosperitateaModelul economico-social al Uniunii Europene a dus nu numai la dezvoltarea economică în unele ţări membre, ci şi la o evidentă creştere în toate ţările membre, şi la reducerea decalajelor dintre regiunile mai bogate şi cele mai sărace ale Uniunii.

 

Acest lucru s-a realizat aplicarea concretă a unei alte valori europene: solidaritatea,adică solidaritatea celui care are mai mult cu cel care are mai puţin, solidaritatea celui mai norocos cu cel cu mai puţine şanse. S-a făcut astfel marele salt de la modelul de dezvoltare învingător-învins, la modelul prin care toată lumea are de câştigat. Pace, prosperitate, solidaritatesunt doar trei valori fundamentale ale Uniunii Europene care chiar şi singure pot explica de ce Uniunea a devenit de-a lungul istoriei sale un magnet pentru restul continentului. Tot mai multe state şi-au dorit să aplice acelaşi model pentru a se putea bucura de aceste valori.Libertatea este o altă valoare, la care ţin mai ales tinerii, cu toate formele ei:  libertatea de expresie, libertatea de asociere, libertatea de a studia şi de a munci în orice alt stat membru al Uniunii.

 

În toate aceste valori găsim resorturile intime ale majorităţii covârşitoare a românilor care  dorim integrarea în Uniunea Europeană pentru că vrem ca în ţara noastră să fie pace, prosperitate, solidaritate şi libertate.

 

Dintr-o lectură atentă a Constituţiei Europene, se desprind „Cele Zece Porunci ale Uniunii Europene”, pe care trebuie să le cunoaştem şi să le respectăm, ca viitori cetăţeni europeni.

 

1. „Fii cu adevărat democrat şi respectă drepturile omului şi legea mai presus de toate”.

 

2. „Respectă şi foloseşte cele 4 libertăţi de circulaţie (bunuri, servicii, capital, forţă de muncă )”.

 

3. „Fii solidar cu alţi oameni, din alte regiuni sau din alte state”.

 

4. „Respectă mediul în care trăieşti şi asigură-te că laşi o planetă curată generaţiilor viitoare”.

 

5. „Respinge naţionalismul şi respectă identitatea multiplă a cetăţenilor: regională , naţională , continentală , planetară”.

 

6. „Încurajează descentralizarea la mai multe niveluri şi implică-te la nivelul tău”.

 

7. „Sprijină societatea pluralistă multiculturală , învaţă de la alţii”.

 

8. „Cooperează cu alţii, spre binele tuturor”.

 

9. „Nu ameninţa şi nu folosi forţa împotriva altora pentru o cauză nedreaptă”.

 

10. „Fii deschis, acceptă-i şi integrează-i pe ceilalţi care aderă la cele de mai sus”.

3. VALORILE  ROMÂNEŞTI  GARANTATE  DE  CONSTITUŢIA  ROMÂNIEI

Cetăţenii români au în mare parte aceleaşi valori ca şi europenii.  Constituţia României în art. 1(3) prevede” „România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate”. În art. 1(5), se mai menţionează: „În România, respectarea constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”.

 

În Capitolul II, Constituţia României prezintă şi garantează Drepturile şi de libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, printre careEgalitatea în drepturi: Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, nimeni nu este mai presus de lege. Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi.

 

Tratatele internaţionale privind drepturile omului:  Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cuDeclaraţia Universală a Drepturilor Omului[3], cu Convenţia Europeană a Drepturilor Omului[4]Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene[5]cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.  Accesul liber la justiţie: Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime. Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept. Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.

 

Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică,  libertatea individuală  şi siguranţa persoanei sunt inviolabile. Dreptul la apărare este garantat.  Dreptul la liberă circulaţie, în ţară şi în străinătate, este garantat. Fiecărui cetăţean îi este asigurat dreptul de a-şi stabili domiciliul sau reşedinţa în orice localitate din ţară, de a emigra, precum şi de a reveni în ţară. Autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată. Inviolabilitatea domiciliului: domiciliul şi reşedinţa sunt inviolabile. Nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în domiciliul ori în reşedinţa unei persoane fără învoirea acesteia.

 

Secretul corespondenţei, libertatea conştiinţei Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Libertatea conştiinţei este garantată; ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranţă şi de respect reciproc.Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisă. Libertatea presei implică şi libertatea de a înfiinţa publicaţii. Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine. Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit.

Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal. Dreptul la învăţătură este asigurat prin învăţământul general obligatoriu, prin învăţământul liceal şi prin cel profesional, prin învăţământul superior, precum şi prin alte forme de instrucţie şi de perfecţionare. Învăţământul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul acordă burse sociale de studii copiilor şi tinerilor proveniţi din familii defavorizate şi celor instituţionalizaţi, în condiţiile legii.   Accesul la culturăeste garantat, în condiţiile legii.

 

Libertatea persoanei de a-şi dezvolta spiritualitatea şi de a accede la valorile culturii naţionale şi universale nu poate fi îngrădită. Statul trebuie să asigure păstrarea identităţii spirituale, sprijinirea culturii naţionale, stimularea artelor, protejarea şi conservarea moştenirii culturale, dezvoltarea creativităţii contemporane, promovarea valorilor culturale şi artistice ale României în lume.  Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat. Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice.  Dreptul la mediu sănătos:  statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic, şi asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept. Dreptul de vot, dreptul de a fi ales,  dreptul de a fi ales în Parlamentul European

 

În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii români au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în Parlamentul European.  Libertatea întrunirilor, dreptul de asociere:cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere. Munca şi protecţia socială a muncii, interzicerea muncii forţate: dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă. Salariaţii au dreptul la măsuri de protecţie socială. Dreptul de proprietate privată: proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire. Libertatea economică, dreptul la moştenire  este garantat. Ocrotirea familieiprotecţia copiilor şi a tinerilor,  dreptul de petiţionare, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică ş.a.


 

În concluzie, este de remarcat că valorile europene sunt şi valorile noastre, ale românilor, valori ce sunt cuprinse şi în Constituţia ţării noastre. Ca viitori cetăţeni europeni,   vom continua să le respectăm şi să le promovăm. 

One thought on “VALORILE ROMÂNEŞTI – VALORI EUROPENE

  1. Cristina spune:

    Cum sa fie valori romanesti? Asta inseamna ca fiecare roman este de acord cu declaratia ONU a drepturilor omului? Nu, eu nu sint de acord cu acesta declaratie, si nu o accept ca model de viata.

    Apreciază

Si parerea ta conteaza...curaj !

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s