Vladescu la birou,evaziunea graului pe toate drumurile.


În anul toleranţei zero faţă de evaziune, grâul şi făina se vând fără acte, în cantităţi industriale. Reporterii EVZ au verificat pe teren şi sunt două preţuri: unul cu documente, altul la negru.”Mafia grâului” nu umblă însoţită de gărzi de corp fioroase, nu seamănă în jur teroarea şi nu comite crime la comandă. Mafia grâului, formulă deja demonetizată, e formată din figuri bonome, din agricultori cu pantaloni peticiţi în genunchi, din brutari cu făină în mustăţi şi din morari cu şorţuri imense de pâslă. Oameni inofensivi, dar care produc anual o gaură în buget de 1 miliard de euro.

Tentaţia e mai mare de când a crescut TVA

Vara aceasta nu e cu nimic diferită faţă de vara trecută sau decât celelalte din ultimii zece-douăzeci de ani. Dar ar fi trebuit să fie, pentru că, în mai, ministrul Vlădescu a spus că în şase luni duce la eradicarea evaziunii sau pleacă de la Finanţe.

Acum suntem aproape în august şi s-a făcut grâu mult – între 5 şi 6 milioane de tone sunt estimările, adică dublu faţă de necesarul consumului intern. Iar evaziunea, adică eludarea TVA pe tot ciclul economic, de la spic până la pâinea vândută, este evaluată chiar de jucătorii din piaţă la aproape 80%.

„Tentaţia este şi mai mare de când TVA a crescut de la 19% la 24%. Pe câmp şi la morărit, grâul şi făina se negociază la două preţuri: unul la negru, fără acte, şi altul cu TVA”, explică Aurel Popescu, preşedintele ROMPAN (Patronatul Român din Industia de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase).

„Cumperi fără facturi, fără probleme”

În Vidra, lângă Bucureşti, sunt doi comercianţi de grâu cunoscuţi. „Mergeţi spre Satul Nou, faceţi dreapta după benzinărie şi întrebaţi de-a lu’ Ceauşu”, ne ghidează lumea din sat.

Am ajuns într-o fundătură, în faţa unei vile frumoase, cu trei tractoare şi o combină parcată alandala în faţa curţii. Nea Ceauşu ne priveşte bănuitor. „Fără factură n-aş da, e belea mare şi nu vă cunosc. De unde ai aflat de mine?”, ne întreabă, încercând să ne cântărească din priviri. După câteva replici în care am încercat să-l convingem, rămâne aşa: „Vă dau cu 42 de bani kilogramul. Mai discutăm de factură…”.

Îl căutăm pe-al doilea negustor de grâu. Nea Muscă stă în celălalalt capăt al satului şi e descusut tare la limbă: „Dau fără hârtii, dar la mine-i mai scump, 60 de bani kilogramul. Ştiu ce vrei… Mergem duminică la târgul din Vidra, se adună toţi producătorii şi poţi să iei cantităţi mari. Cumperi fără probleme, fără facturi. Pe drum, eventual, ca să te acoperi, iei o copie după certificatul de producător şi le arăţi – uite, dom’le, sunt în regulă”.

Nea Muscă ne crede intermediari în filiera grâului şi speră să-i iasă ceva dacă ne ajută să luăm cu zecile de tone. În perioada secerişului, aceşti intermediari apar de nicăieri, ca musculiţele de oţet, şi câştigă zeci sau sute de mii de euro doar din transferul grâului de la ţărani la marile fabrici de panificaţie.

Afacerea înseamnă să cumperi şi să vinzi la negru: cumperi cu 50 de bani kilogramul, vinzi cu 55-60 de bani şi rezultă 1.000 de euro profit la un singur TIR de grâu. Treabă de câteva ore. Dacă faci treaba asta timp de o lună, cu două TIR-uri/ zi, aduni vreo 60.000 de euro şi e ceva pentru o lună de muncă.

Făina albă, negociată la negru

După ce ne-am făcut că luăm grâul, am căutat o moară, să-l vindem. Ne-am oprit la marginea Bucureştiului, la intrarea în Berceni. În curtea interioară, un zilier mătura boabele răspândite aiurea. „Şefu e sus, la birou”, ne îndrumă.

Patronul e arab, vorbeşte stâlcit, iar negocierea e ca în filmele de serie B, când mafioţii negociază cocaina. „Dacă vrei să vinzi grâu, aduci o probă să vedem cât de bun e. Plătesc între 3.500 şi 5.000 de lei pe kilogram”, spune arabul referindu-se la lei vechi. „Facem fără acte? Preferăm fără factură”, îi spunem conspirativ. „Sigur, se poate”, dă, complice, din cap patronul, deşi nu ne-a văzut în viaţa lui. „Vedem dacă-i bun grâul şi discutăm preţul”, încheie el discuţia.

La brutării intraserăm în criză de timp. Suspicioşi, trei patroni ne-au refuzat făina vândută la botul calului. La două dintre cele trei cuptoare ni s-a spus că lucrează cu marii furnizori din industrie, iar la al treilea – că are deja contract cu o firmă şi că nu se apucă de schimbat făina.

Negociezi două preţuri: unul cu acte, altul evazionist

Evaziunea în industria grâului se face la lumina zilei, direct în tarla. „Vine unul cu o valiză de bani şi cumpără la 0,45/kg. Ţăranul cere 40 de bani şi se bucură când îi oferi 5 bani în plus. Cu acte, pe intermediar l-ar fi costat 0,53 lei/kg, dacă punem TVA-ul şi impozitul pe profit”, explică Aurel Popescu, preşedintele ROMPAN.

Apoi, samsarii de grâu îl duc la moară, unde-l vând cu 0,5 lei/kg, tot fără acte. De aici, pleacă spre panificaţie şi se menţin cele două preţuri, unul la negru, altul cu acte. „La brutărie, ori cumperi făina cu 0,75 lei/kg, pe factură, fie cu 0,80 lei/kg, fără niciun document. Cei mai mulţi aleg varianta a doua, e mai profitabil şi nu rişti mare lucru. Făina se transformă repede în pâine, iar controalele sunt rare”, arată mersul lucrurilor preşedintele ROMPAN.

Din 3 milioane de tone de grâu (necesarul de consum intern) rezultă 2,2 milioane tone de făină din care apoi se fac 6,6 miliarde de pâini la 300 de grame. Într-o alimentară de cartier, 100 de pâini intră cu factură şi 600 prin spate, fără documente. Toată marfa e vândută în câteva ore, dispare repede din raft şi n-ai cum să depistezi TVA-ul neîncasat.

DOAR 10% DIN EVAZIUNE, DEPISTATĂ

ANAF prinde praful de pe tobă

Dacă evaziunea ajunge la 80% din consum, cât spun chiar cei din industrie, înseamnă că statul pierde TVA-ul de pe 5 miliarde de pâini vândute. Adică 24 de bani pe bucată (la o pâine de 1 leu), însemnând o evaziune de 1,24 miliarde de lei. Iar pâinea e doar vârful aisbergului în panificaţie.

„Evaziunea va exploda în lunile următoare. Noi nu simţim acea toleranţă zero anunţată de ministrul de finanţe”, e concluzia preşedintelui Rompan, Aurel Popescu.

Comparativ, anul trecut ANAF a raportat depistarea unui prejudiciu din vânzarea grâului la negru în valoare de doar 43,1 milioane lei. Practic, 90% din evaziune scapă neprinsă.

Autor:  Ionuţ Fantaziu

Anunțuri

Si parerea ta conteaza...curaj !

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s