Mafia cerealelor a ajuns sa controleze mai mult de jumatate din piata

Tunurile de ordinul milioanelor de lei au devenit o obisnuinta, in ultimii 10 ani, pentru mafia cerealelor din Romania. Ingrijorat de faptul ca aproximativ 60% din­ tranzactiile cu cereale se fac la negru si, mai ales, impins de nevoia de a face rost de bani la bugetul de stat prin orice mijloace, Fiscul, cu sprijinul directiilor de agricultura din tara si al Politiei, a pus tunurile pe piata graului unde, de la inceputul verii, a plouat cu amenzi, sesizari penale si confiscari.

unurile de ordinul milioanelor de lei au devenit o obisnuinta, in ultimii 10 ani, pentru mafia cerealelor din Romania. Ingrijorat de faptul ca aproximativ 60% din­ tranzactiile cu cereale se fac la negru si, mai ales, impins de nevoia de a face rost de bani la bugetul de stat prin orice mijloace, Fiscul, cu sprijinul directiilor de agricultura din tara si al Politiei, a pus tunurile pe piata graului unde, de la inceputul verii, a plouat cu amenzi, sesizari penale si confiscari.

Singurii care se bucura de aceasta ma­sura in forta sunt fermierii de buna-cre­dinta care sustin ca, din cauza mafiei cerealelor, pretul graului nu poate fi sta­bilit dupa regulile unei piete con­cu­ren­tiale sanatoase.

Desi fenomenul este omniprezent in Romania postrevolutionara si este cu­nos­cut de toata lumea, a trebuit sa vina criza bugetara pentru ca autoritatile fiscale sa declanseze „jihadul” impotriva evazio­nis­ti­lor de pe piata cerealelor, care sunt pe punctul de a deveni mai multi decat comerciantii de buna-credinta.

Datele neo­ficiale arata ca, dincolo de ochiul vigi­lent al legii, se invart peste un miliard de euro proveniti din comertul si procesarea ilicita a cerealelor. Startul unui lung sir de controale, care au ca scop dezmembrarea mafiei cerealelor din toate judetele tarii, a fost dat chiar la inceputul campaniei de recoltare, iar inspectorii fiscali atrag aten­tia ca masurile care se aplica in cazul celor prinsi ca insala statul sunt drastice: amenzi de mii de lei si confiscarea pro­du­se­lor care fac obiectul evaziunii si al masi­ni­lor care le transporta.

Mai mult decat atat, acesta pare sa fie doar inceputul, in colimator urmand sa intre, dupa produ­ca­tori si intermediari, si procesatorii. Ofi­cia­lii se asteapta ca surpriza cea mai mare sa o aiba in momentul in care vor lua la bani marunti piata painii unde, potrivit unor banuieli, 75% din productie este ob­ti­nuta la negru, intrucat acest sector este ex­trem de greu de controlat din cauza mii­lor de procesatori „de cartier” pentru care le­gea a fost facuta sa fie incalcata. In acest caz nimeni nu se incumeta, inca, sa anun­te o cifra estimativa a evaziunii fiscale, care se apropie de 1,5 miliarde de euro.

Peste 500 de amenzi intr-o saptamana

Intrucat risca sa piarda fenomenul de sub control, dar mai ales din cauza fap­tu­lui ca guvernul a „tunat” ca „este nevoie de bani la bugetul de stat!”, ins­pec­torii fiscali, in mana cu OUG nr. 93/2009 privind combaterea activitatilor comer­cia­le ilicite, s-au pus pe treaba si au demarat o serie de controale fara precedent, care au scos la iveala o realitate greu de imaginat pentru o tara care si-a aliniat legislatia la cea comunitara: aproape toate societatile verificate au prezentat nere­guli, unele dintre ele extrem de grave, sol­date cu prejudicii de milioane de lei.

Zilele trecute a fost facuta publica si prima cen­tra­lizare a rezultatelor controalelor facute de echipele mixte formate din re­pre­zen­tanti ai Garzii Financiare, Politiei, Di­rec­tiei pentru Agricultura si Dezvoltare Ru­rala si ai Companiei Nationale de Auto­strazi si Drumuri Nationale din Romania SA. Verificarile ii vizeaza pe agentii eco­no­mici care recolteaza, valorifica, transporta, achizitioneaza, depoziteaza sau co­mer­cia­lizeaza cereale si produse procesate din ce­reale. La nivel national, intr-o saptamana, au fost efectuate 759 de controale, ve­ri­fi­candu-se 1.098 de mijloace de transport.

De asemenea, inspectorii directiilor agri­co­le au efectuat 206 controale la 191 de operatori economici. Actiunea, care se afla abia la inceput, s-a soldat cu 13 aver­tis­men­te scrise si 524 de amenzi, in valoare de 418.030 de lei. De asemenea, directiile agricole au anulat sase autorizatii de depozit si au fost confiscate cinci masini de mare tonaj. Printre cei prinsi pe picior gresit in cadrul „Operatiunii silozul” se numara SC Butlers SRL, cu sediul in Constanta, care a vandut produse ce­rea­liere prin prejudicierea bugetului de stat cu 1.087.962 de lei si SC Top Construct Me­dia SRL, din Medgidia, care a comer­cia­lizat cereale in valoare de 5.313.112 lei catre o societate din Constanta fara a in­re­gistra operatiunea in evidenta financiar- contabila, provocandu-se astfel un pre­judiciu de 1.562.681 de lei.

Comisarul-sef al Garzii Financiare Constanta, Cristian Radu, sustine ca, in cele mai multe dintre cazuri, societatile cu probleme nu func­tio­neaza la sediul social declarat, iar ad­mi­nis­tratorii refuza sa se prezinte la veri­ficari, fapt care impiedica inspectorii fis­cali sa aiba acces la evidenta financiar- contabila. „In acest caz, societatii i se in­tocmeste sesizare penala, iar cazul este inaintat Inspectoratului Judetean de Politie Constanta – Serviciul de Investigare a Fraudelor”, a declarat Cristian Radu.

Sanctiunile in exces ar putea falimenta piata

De cealalta parte, agentii economici care activeaza in domeniu arata acuzator inspre stat atunci cand vine vorba de principalul vinovat pentru cresterea alar­man­ta a evaziunii fiscale. Ei spun ca de­gea­ba se trateaza efectul daca nu se de­pisteaza cauza. Cu alte cuvinte, pro­du­ca­torii le transmit inspectorilor fiscali ca, atat timp cat piata cerealelor nu este re­gle­mentata corespunzator, ploaia de amenzi nu va face altceva decat sa ii falimenteze pe cei mai multi dintre ei.

Dorin Pavel, unul dintre producatorii agricoli im­por­tanti din judetul Constanta, spune ca sta­tul nu a avut niciodata parghiile necesare pentru a impune stabilirea unui pret real pe piata cerealelor. „Pe piata exista sute de intermediari care castiga pe spatele agriculorilor, care nu au un loc civilizat unde sa isi vanda marfa. Este normal ca producatorii sa prefere sa isi vanda produsele fara factura in conditiile in care pretul oferit de samsari abia le acopera cheltuielile. Cui ii mai convine sa pla­teas­ca si taxe in aceste conditii? Guvernantii trebuie sa se implice in rezolvarea pro­ble­mei cu certificatele de depozit, care i-ar proteja pe producatori. Cat despre inter­me­diari, multi dintre ei nu sunt consti­tuiti nici macar in persoane juri­dice. Mai mult de jumatate din piata cerealelor este nefiscalizata”, a spus Pavel.

Portretul-robot al evazionistului

Datele statistice arata ca aproape jumatate din suprafata agricola a Romaniei este administrata de micii producatori, care sunt „victime sigure” ale samsarilor de cereale. Metodele aplicate de acestia sunt simple si vechi de cand lumea. Intermediarii profita de nevoia producatorilor de lichiditati si de capacitatea limitata de depozitare a acestora, asa ca fixeaza ei pretul, in propriul avantaj.

Apoi, pentru a se pune cat de cat la adapost, samsarii cumpara o parte din cantitatea de cereale cu acte, iar diferenta, la negru si, in cazul unui control, prezinta un borderou de achizitie. La fel de populara este si practica prin care achizitia de cereale se face prin intermediul unor firme fantoma, care sunt inregistrate si functioneaza doar pe perioada campaniei, adica cel mult sase luni. Aceste firme au, cel mai des, administratori si asociati care nu stau in Romania si care actioneaza prin intermediul unor „sageti”, oameni simpli, multi analfabeti, care nu stiu exact in ce se baga.

Baietii destepti, care s-au interpus intre micii producatori si exportatori, au inteles repede ca nu din munca cinstita se fac cei mai multi bani in Romania, ci prin fraudarea statului. Cel mai grav este ca inspectorii fiscali au informatii sigure potrivit carora cea mai mare parte a tranzactiilor se face prin intermediul unor banci ai caror reprezentanti au ajuns, de buna-voie, sa fie mana in mana cu evazionistii. Foarte putine dintre bancile implicate in aceste tranzactii s-au obosit, de-a lungul timpului, sa semnaleze organelor fiscale ca firme nou-infiintate ridica zilnic sume de ordinul milioanelor de lei din conturi.

O analiza realizata de Consiliul Concurentei a aratat ca, pe piata graului de panificatie, cel putin 40% din totalul tranzactiilor sunt nefiscalizate, dar producatorii spun ca proportia este mai mare in realitate. In acest caz, solutia ar fi incurajarea, prin masuri fiscale, a asocierii micilor producatori in cooperative, model care este aplicat, cu succes, in alte state ale UE. In acest caz, recoltarea si vanzarea se face intr-un sistem centralizat si statul nu mai pierde niciun leu, intrucat are contol deplin asupra tranzactiilor.

 

Liliana Popa