Achillea millefolium-Codiţa Şoricelului-


  Extras din cartea: The book of Herbal Wisdom (Cartea înţelepciunii ierburilor), de Matthew Wood
Traducere: Bianca Tăzlăoanu

Cuvânt înainte:
Există câteva plante pe care le întâlnim pretutindeni în jurul nostru, în plimbările prin natură. Multe dintre ele reprezintă leacul pentru probleme nenumărate ale fiinţei umane.
Există câteva cărţi minunate, precum este cea din care am preluat materialul următor, în care sunt descrise efectele unora dintre cele mai răspândite şi comune plante. Lectura este uşoară şi după traducere şi prelucrare, am lăsat special limbajul mai simplu şi mai accesibil tuturor.
Învăţaţi din Înţelepciunea Naturii – nu poate fi Profesor mai fascinant decât Ea!
Lectură plăcută,
Dr. Sorina Soescu

Codiţa şoricelului este o floare sălbatică obişnuită întâlnită pe câmpurile deschise şi locurile părăsite din emisfera nordică. Ea are o lungă istorie de întrebuinţare în tradiţiile vindecării cu plante ale Europei, Asiei şi Americii de Nord.  Există o oarecare controversă în privinţa originii botanice a Codiţei Şoricelului. O sugestie este că specia Lumii Vechi, Achillea millefolium a călătorit spre Lumea Nouă, unde s-a întâlnit cu o specie nativă aproape identică, A.lanulosa. Aceste două plante sunt esenţial identice şi pot fi diferenţiate numai prin examinarea cromozomilor. Prima este un mutant având un set dublu de cromozomi. Totuşi, mutaţii haploide pot avea loc şi între plante native. Fitoterapeuţii consideră că nu există diferenţe esenţiale între aceste două plante şi ele au fost mult timp adunate fără deosebire.

Primăvara, frunzele moi, dantelate, fin conturate se ridică de la pământ precum penele. Ele se curbează într-un fel ca şi cum ar sugera coada unei veveriţe. Numele indienilor Anishinabe sau Ojibwe pentru plantă este „Coada Veveriţei”. Pe măsură ce se ridică tulpinile, frunzele se încreţesc. Florile din vârf sunt aplatizate precum tăblia unei mese. Planta face parte din familia Asteraceae (sau Compositae), astfel încât „floarea” este în fapt o adunătură de multe flori micuţe laolaltă (o inflorescenţă). Micile flori sunt de obicei albe precum oasele deşi ocazional poţi găsi un mănunchi care este roz , maroniu stins sau mov deschis. Codiţa şoricelului este folosită extensiv în medicina populară. Ea se regăseşte în fiecare cultură tradiţională. De asemenea există multe întrebuinţări magice şi ceremoniale. În China din tulpini se fac beţişoare divinatorii. Varietăţi ornamentale sunt cultivate în grădini. Esenţial, totuşi, ea este o puternică plantă medicinală.

În practica tradiţională, Codiţa Şoricelului este considerată ca un remediu important pentru hemoragie şi febră. Este de asemenea folosită ca „bitter tonic” pentru a stimula digestia. Folosirea ca remediu pentru traumatisme şi răni este preistorică. Numele Achillea vine de la Ahile, marele războinic. Homer ne oferă o vie descriere a folosirii ei. Săgeata este tăiată, sângele închegat este spălat cu apă călduţă, apoi rădăcina de Codiţa Şoricelului este presărată pe rană.  Centurionii romani cunoşteau această plantă sub numele de Herba militaris. În vremurile mai târzii i se spunea şi „Iarba Tâmplarului”. Numele plantei în Tekon Dakota, tao-pi pezu’ta, înseamnă „leac pentru cei răniţi.” Codiţa Şoricelului a fost folosită chiar de pe vremea Războiului Civil American. Conform doctrinei semnăturilor, frunzele dantelate ale plantei se spune că seamănă cu dinţii unui fierăstrău. La pipăit frunzele se simt la fel de fine precum fulgii. Numele millefolium înseamnă „cu mii de frunze” , ca şi cum fiecare parte fin tăiată ar fi o frunză distinctă. Totuşi, „dinţii” dantelaţi sunt de fapt nervurile şi venele unei singure frunze care a fost crestată prin evoluţie.

Unele părţi ale plantei sunt folosite în fitoterapie. Primăvara frunzele tinere sunt pline de sevă vindecătoare. A doua recoltă care apare toamna este de asemenea benefică. Pe măsură ce tulpina se înalţă, frunzele se usucă în vestigii fără importanţă, lipsite de strălucire. Tulpinile şi frunzele mature ar trebui evitate. Inflorescenţele florale culese de la plante care cresc pe sol pietros, de prundiş, dau un preparat iute, picant, mai activ ca altele.  Codiţa Şoricelului este puţin cunoscută în Homeopatie – care o numeşte „Millefolium”. Ea a fost puţin testată în secolul al nouăsprezecelea, ceea ce a justificat întrebuinţările tradiţionale, dar o înţelegere a geniului şi folosirii ei nu s-a dezvoltat, aşa încât acum e rar folosită în practica homeopată.

Tăieturi până la os, tăieturi până la sânge

Prima dată am fost învăţat despre acest leac cu câţiva ani în urmă de către fitoterapeutul Victor Rangel pe când lucram amândoi la Present Moment Herbs în Minneapolis. „Codiţa Şoricelului este remediul pentru tăieturi până la os şi tăieturi până la al treilea nivel al sângelui,” a spus el. L-am întrebat ce-a vrut să spună. „Nu ştiu”, a răspuns el. Bănuiesc că el juca rolul unui medium în transă inconştient pentru plantă. După ce s-a gândit ceva timp la aceasta, Victor s-a tăiat la deget până la os. El a încercat Goldenseal pentru a opri sângerarea, dar nu a ajutat. Apoi şi-a aplicat nişte Codiţa Şoricelului. Sângerarea s-a oprit imediat şi rana s-a vindecat fără complicaţii.  Victor şi cu mine am făcut speculaţii în privinţa celui „de-al treilea nivel al sângelui”. Ne-am gândit că s-ar putea referi la o idee din medicina chineză tradiţională. Conform teoriei „febră indusă de căldură”, căldura penetrează cele patru nivele, de la wei chi (energia defensivă de suprafaţă) la ying chi (energia internă nutritivă) la sânge şi în cele din urmă la fluidele esenţiale ale organismului.

Simptomele căldurii care intră la nivelul sângelui sunt febra mare, pielea fierbinte la atingere, erupţii pe piele de culoare purpurie sau neagră, mintea tulburată sau delir, o limbă de culoare roşu închis şi un puls rapid, deficient. Căldura care intră în sânge poate face ca sângele să devină „agitat” şi să iasă din vase, rezultând sângerări nazale, tuse cu sânge, şi sânge în scaun. Simptomele febrei care necesită Codiţa Şoricelului sunt într-adevăr similare cu acestea. Ea este potrivită stărilor unde mintea este câteodată întunecată sau agitată, limba este roşie, uscată central dar umedă spre margini, iar pulsul este rapid, nerezistent şi amplu. Planta este folosită câteodată pentru erupţii ale pielii cauzate de febra care elimină toxine din sânge. De Codiţa Şoricelului este nevoie în special când hemoragia rezultă din febră.

Achillea are o lungă istorie de folosire în medicina populară ca remediu pentru febră. Când e nevoie de Codiţa Şoricelului, culoarea feţei este aprinsă, roşiatică, arătând congestia sângelui, pulsul este de obicei amplu, nerezistent şi rapid, şi limba este roşie (de obicei uscată pe interior, mai umedă pe margini). O interpretare a acestor simptome va ajuta cititorul să înţeleagă geniul deosebit al Achillea. Amploarea pulsului dă impresia că masa sângelui a fost infectată. Pulsul amplu, rapid este considerat în Medicina Tradiţională Chineză ca o indicaţie a căldurii ce invadează organismul şi cere ierburi usturătoare, amare, reci pentru a alunga căldura. Codiţa Şoricelului este chiar o astfel de plantă. Conform medicinii chineze, căldura care intră în corp îl face să devină „neliniştit”, determinând hemoragie. Codiţa şoricelului este pentru hemoragia care duce la febră, sau febra care provoacă hemoragie.

Am menţionat ideea ”celui de-al treilea nivel al sângelui” prietenului meu Halsey Brandt, un fitoterapeut din Bisbee, Arizona. ”Ştiu ce înseamnă aceasta”, a spus el, fără să clipească. Mi-a dat o interpretare diferită, care e la fel de valabilă. „Capilarele sunt primul nivel al sângelui, arteriolele sunt al doilea şi arterele sunt al treilea.” Aceasta este o idee excelentă, deoarece Codiţa şoricelului este potrivită pentru tăieturi adânci care penetrează până la artere, determinând o hemoragie profundă cu sânge roşu strălucitor. Ideea se aplică de asemenea la febre. Febra tip Codiţa Şoricelului taie adânc, trece de stratul superficial de apărare, penetrând în vascularizaţia profundă. Codiţa şoricelului „agită” sângele în profunzime, aducând căldura la suprafaţă. Vechii fitoterapeuţi au notat că planta a cauzat cât şi a vindecat sângerări. John Gerard (1597) a spus că era câteodată numită „Sângerarea nasului” deoarece tragere puternică pe nas putea cauza sângerarea.

Maude Grieve (1931) comentează „planta pare a acţiona în ambele sensuri”. Aceasta este o demonstraţie clară a legii homeopatice a vindecării: ceea ce un agent cauzează, acelaşi va vindeca. Totuşi, aici este o altă lecţie importantă. Precum alte leacuri bune pentru sânge, Codiţa şoricelului opreşte sângerarea dar şi tratează cheagurile de sânge. Conceptul de „tăieturi până la os şi tăieturi până la al treilea nivel al sângelui” de asemenea se leagă de doctrina semnăturilor. Într-o iarnă predam un curs în Oregon. Unul dintre studenţi, Malcolm Gardener, era un fitoterapeut cu experienţă. El nu a fost mulţumit de predarea limitată pe care am făcut-o eu a doctrinei semnăturilor pentru această plantă şi a sugerat alta. Frunzele „dantelate” sunt în fapt o singură frunză care a fost tăiată până la nervură sau venă prin procesele evoluţioniste. Însăşi planta este literalmente tăiată până la os şi artere.
Codiţa şoricelului este bună în special pentru băşici hemoragice sau vânătăi (sângerare profuză după lovitură). Aici ea ar trebui să fie comparată cu Arnica.

Acest remediu homeopatic şi fitoterapic este potrivit pentru vânătăi fără sângerare, deoarece el irită capilarele expuse, făcându-le să sângereze. Codiţa şoricelului are o afinitate mai mare pentru tăieturi şi vânătăi de origine violentă; ea este „remediul războinicului rănit”. Arnica, pe de altă parte, este potrivită pentru vânătăi, scrântiri, luxaţii şi suprasolicitare.  Una dintre studentele mele, Pam, a devenit o adevărată expertă în folosirea Codiţei Şoricelului ca antihemoragic şi leac pentru răni. Prima dată când a avut o ocazie să o folosească s-a întâmplat într-o excursie cu familia la o cabană în nord. A făcut o sauna pe îndelete, iar când a ieşit afară, una din prietenele ei a informat-o că băiatul ei de doisprezece ani avea o tăietură urâtă pe buză. Căzuse din leagăn şi acesta l-a lovit în mişcare. Făcuse o uriaşă băşică sângerândă la exteriorul buzei. Exista o uşoară sângerare la interior. ”Culesesem Codiţa Şoricelului în acea dimineaţă,” a observat Pam. ”Aşa încât de ce să nu o folosesc?” Ea a aplicat o cataplasmă cu Codiţa Şoricelului şi umflătura s-a topit în timp ce privea.

Fiul ei cu greu a putut să creadă. „El s-a uitat la mine şi eu m-am uitat la el. Putea să acţioneze atât de rapid?” A trebuit să repete aplicarea o oră mai târziu, când a început să se umfle din nou. Aceasta a fost tot ce a avut nevoie. Când fiul ei s-a trezit în dimineaţa următoare, nu avea nici pielea decolorată nici umflătură, nici ochii înnegriţi şi doar un mic semn pe buză. Un caz mai dramatic a fost furnizat de soţul lui Pam. El era afară şi tăia lemne cu un ferestrău cu lanţ tăietor când un puiet de mesteacăn l-a pocnit şi l-a lovit cu putere în nas cu o astfel de forţă încât l-a trântit la pământ, unde a zăcut inconştient câteva secunde. S-a trezit ca să constate că-i curgea în şuvoaie sângele din nas. Din fericire, ferestrăul cu lanţ tăietor nu l-a accidentat. Ştia suficiente despre plante încât şi-a pus pe nas comprese cu Codiţa Şoricelului, iar în ziua următoare exista numai un semn uşor. S-a întors acasă a doua zi. ”Vezi ceva diferit la nasul meu?” a întrebat-o pe Pam nonşalant. Ea a început să-şi ridice degetul spre nasul lui. ”Nu te gândi să-l atingi,” a spus el. ”Nu arată urât, dar mă doare.”

Un alt student a fost mai puţin norocos şi şi-a făcut o tăietură urâtă cu un ferestrău cu lanţ tăietor. Leziunea avea o lungime de 10 cm, întinzându-se până la fluierul piciorului, lăţimea unei lame a ferestrăului cu lanţ tăietor. El era prea speriat să se uite la rană, aşa că în următoarele zece minute a continuat să lucreze. Marginile tăieturii s-au umflat şi au devenit vineţii, iar pantalonii i s-au îmbibat cu sânge. A mers până la marginea pădurii, a cules nişte frunze de Codiţa Şoricelului, le-a mestecat bine şi le-a pus pe tăietură. La fiecare câteva minute a schimbat pansamentul. Sângerarea s-a oprit, umflătura a dispărut şi durerea s-a dus – totul în cincisprezece minute! A fost uimit. A doua zi marginile rănii erau unite. Eu am văzut-o în ziua următoare şi părea ca o mică tăietură. O lună mai târziu exista un semn roşu dar nu o cicatrice.

Codiţa Şoricelului pare să ajute arterele să re-aspire sângele care s-a scurs‚ printr-un vas rupt, afară în ţesuturi. Importanţa acestui fapt ar trebui luată în considerare în tratamentul anevrismelor acute. Ţesutul creierului este distrus de către sângele care curge din vasul rupt. În unele cazuri, scurgerea e mai înceată, dar moartea este de obicei bruscă. Una dintre studentele mele m-a sunat pentru un sfat. Un prieten de-al ei tocmai fusese dus la spital inconştient din cauza unui anevrism la creier. „Eu ştiu că dacă el ar fi fost conştient, sigur ar fi vrut să-i dau plante,” mi-a spus ea. S-a dus la spital, a pretins că face parte din familie şi a început să-i picure pe buze Codiţa Şoricelui şi Remediul Salvator al dr. Bach. Le-a spus copiilor prietenului ei să continue după ce pleacă ea. Deşi doctorii nu se aşteptau ca el să-şi recapete cunoştinţa, pacientul s-a trezit după o săptămână. După câteva luni de terapie medicală el şi-a recăpătat majoritatea funcţiilor anterioare. Doi ani mai târziu mai avea doar probleme cu memoria pe termen scurt.

Aceeaşi studentă de asemenea a salvat degetul mare al mâinii unui bărbat care şi l-a prins într-un tăietor de buşteni şi degetul mare al mâinii unei alte femei care şi l-a prins într-un tocător de carne la o măcelărie. În ambele cazuri ea a administrat Codiţa Şoricelului şi Sunătoare. Deşi Codiţei Şoricelului nu i se face mare reclamă ca plantă vindecătoare de răni importantă, eu am vorbit cu un mare număr de fitoterapeuţi şi am aflat că mulţi dintre ei au avut experienţe vindecătoare remarcabile cu această plantă. În plus faţă de a opri sângerarea cauzată de traumă, Codiţa Şoricelului este bună şi pentru febre care cauzează sângerarea. Conform medicinii tradiţionale chineze, căldura intră în sânge şi îl face să fie „agitat”, astfel încât el poate să „iasă” din vase. Eu am puţine experienţe cu această situaţie, aşa încât mă voi referi la un alt scriitor pentru câteva istorii de caz dramatice.

Dr.E.B.Nash (1905) a fost unul din puţinii homeopaţi care au folosit Codiţa Şoricelului, dar e demn de menţionat că el a învăţat despre ea de la un vindecător cu plante amator – bunica lui. ”Când eram tânar am avut mult timp crize frecvente de epistaxis”, scrie el. „Dr.T.L.Brown mi-a prescris de câteva ori remedii, dar fără succes. Am devenit slăbit din cauza pierderii de sânge. În cele din urmă bunica mea mi-a spus să mestec rădăcină de Codiţa şoricelului şi mi-a arătat planta care creştea în curtea tatălui meu. Am făcut aşa şi m-am vindecat rapid.” Mai târziu el a pus această cunoaştere la treabă în propria profesie. ”În timp ce eram în vacanţă la Blue Mountain Lake, în Adirondacks, am întâlnit un bărbat în ultima fază de tuberculoză. Avea cu el medicamente de la doctorul lui din New York. Scuipa zilnic mari cantităţi de sânge, cu tuse severă, şi Secale nu putea controla de loc

enomenul.”(Secale sau corn de secară era folosit ca vasoconstrictor în medicina alopată a sfârşitului de secol al nouăsprezecelea.) Bărbatul l-a implorat pe Nash pentru ajutor. „Domnule Doctor, puteţi să faceţi ceva să opriţi această sângerare ?” Nash nu-şi dorea un astfel de caz terminal şi oricum el era în vacanţă, aşa încât i-a dat un sfat simplu în timp ce scăpa de această cunoştinţă. ”M-am aplecat… am scos o mică rădăcină de Codiţa şoricelului care creştea la picioarele noastre, i-am dat-o şi i-am spus să o mestece. El a părut surprins, dar a făcut-o, i-a plăcut gustul ei şi a continuat să mestece. Sângerarea s-a oprit şi i-a alinat tusea atât de mult încât pacientul a cules un coş de Codiţa şoricelului şi l-a luat acasă cu el, în Florida, pentru iarnă dar a murit în primăvara următoare.” Codiţa şoricelului nu a vindecat tuberculoza, dar a atenuat simptomele.

Folosirea pentru „tăieturi” a Codiţei Şoricelului se extinde de asemenea la nivelul imaterial. Richard Katz şi Patricia Kaminski de la Flower Essence Society (FES) cotează Codiţa Şoricelului şi Codiţa Şoricelului roz ca flori pentru protecţia psihică. Aproape fiecare linie de esenţe florale conţine Codiţa Şoricelului, astfel încât ea este un remediu mult căutat în această tradiţie. FES de asemenea recomandă „Formula Specială cu Codiţa Şoricelului” pentru folosire în probleme cauzate de radiaţii. Această esenţă florală este făcută pe un suport de apă de mare sărată. Practiciana în Esenţe Florale Yolanda LaCombe din Los Angeles spune ”Esenţa are un efect benefic nu numai în protecţia de radiaţia nucleară dar de asemenea, protejează pe cei care fac radioterapie, sau protejează de „smogul electromagnetic.” Ea citează un caz al unei fete de paisprezece ani, bolnavă din cauza mediului şi foarte sensibilă la energia electromagnetică. Trebuia să stea acasă şi avea un meditator, pentru că ieşirea în oraş îi făcea foarte rău. Treptat, a fost introdusă „Formula Specială cu Codiţa Şoricelului”. În cele din urmă fata a putut să meargă parţial la şcoală. Codiţa Şoricelului este de asemenea folosită pentru a vindeca arsuri. Este excelentă pentru arsuri datorate radiaţiilor şi arsuri profunde.
Practicienii Amer-indieni au folosit Codiţa Şoricelului pentru a-i trezi pe oameni din comă. Este logic să ne gândim la asta, pentru că mirosirea florii are un impact puternic asupra simţurilor. Codiţa Şoricelului amorţeşte durerea şi favorizează recăpătarea cunoştinţei. Într-un mod similar, ea cauzează sângerarea, opreşte sângerarea şi vindecă cheagurile de sânge. Astfel de trăsături opuse sunt obişnuite în fitoterapie.

Un Leac pentru Febra Mare

În plus faţă de proprietăţile sale de plantă pentru răni, Codiţa Şoricelului este potrivită multor stări febrile acute. Are o aromă amăruie şi picantă, o temperatură rece, uscată şi lasă o senzaţie ascuţită, muşcătoare. Gerard a numit-o ”vicios de rece”. Aceste proprietăţi indică o plantă care este potrivită pentru o invazie bruscă, violentă de „influenţe externe periculoase” , ca să folosim exprimarea chineză. Ea conţine uleiuri volatile şi principii amare care stimulează mucoasa tractului respirator. Codiţa Şoricelului a fost folosită mult în vindecarea cu plante tradiţională pentru stări acute precum răceala, febra, gripa şi bronşita.  Richard Hool (1922) un vindecător cu plante din Lancashire, este unul din puţinii scriitori care au lăsat o descriere detaliată a indicaţiilor specifice care necesită Achillea în stări febrile. Simptomele, spune el, includ o piele fierbinte, uscată şi contractată. Există excitare arterială care dă nelinişte, stare de veghe şi delir. El spune că, în timp ce face mintea calmă, raţională şi înclinată spre somn, Codiţa Şoricelului face ca pielea să devină moale, umedă şi flexibilă. El a combinat câte o parte de Angelica şi de Codiţa Şoricelului într-un remediu universal împotriva febrei.
Aş vrea să adaug câteva indicaţii suplimentare din experienţa personală. Pulsul este foarte caracteristic. El este de obicei amplu, rapid şi nerezistent. Rapiditatea indică căldură, amplitudinea reflectă infecţia masei sangvine şi nerezistenţa arată că perimetrul de apărare este copleşit de căldură şi „face ce doreşte” cu sistemul. Limba este roşie, mai uscată spre centru, mai umedă spre exterior şi rar cu depozit. Aceasta arată căldura atacând fluidele în interiorul corpului şi eliminându-le prin exterior. Faţa este adesea înroşită, ca şi cum pacientul a fost afară la vânt. Acest aspect este obişnuit pentru temperamentul sangvin sau coleric şi la remediile pentru „căldură” în sânge, precum Indigoul sălbatic, Echinaceea şi Arnica. Ea rezultă din congestia capilarelor obrajilor şi feţei. Adesea, personalitatea Codiţa Şoricelului are o faţă rumenă, robustă, sangvină chiar şi când e sănătoasă.
În practica mea, Codiţa Şoricelului s-a dovedit a fi la fel de valoroasă precum Aconit-ul şi Belladona, cele două remedii homeopate bine cunoscute pentru febră. Simptomele caracteristice pentru aceste remedii sunt distincte. Personalitatea Aconit are un puls rapid, puternic care se simte precum spinarea unei căprioare ce sare peste un gard, indicând că sângele vrea să-şi forţeze drumul afară din vase. Aceasta era indicaţia clasică pentru luarea de sânge în medicina antică şi medievală. Doctorii arabi au descris aspectul ca „pulsul galopant”. Folosirea Aconit-ului de către homeopaţi, şi mai târziu de alopaţi, a fost creditată ca una din practicile ce au pus capăt epocii de luare de sânge. Personalitatea Belladonna are un puls şi artere pulsatile, „limba zmeurie” caracteristică cu puncte mari roşii inflamate, adesea acoperită cu un depozit fin, pupilele dilatate, sensibilitatea la lumină, gemete şi delir. Aceste remedii ar trebui comparate cu Frunza dulce (Monarda Fistulosa) şi Floarea de soc (Sambucus sp.) pentru a furniza o largă selecţie de remedii contra febrei. Frunza dulce este caracterizată prin piele umedă, lipicioasă, cu căldură în interior. Socul se dă pentru pielea uscată, roşie pe obraji, dar de asemenea câteva dovezi de sânge stagnant – un aspect vineţiu, poate umflat deasupra punţii nasului şi piele pătată roşie şi palidă pe antebraţe, călcâie şi alte părţi ale corpului.
Iată câteva experienţe din propria mea practică arătând cum acţionează Codiţa Şoricelului. Un bărbat în vârstă de treizeci şi unu de ani prezenta stări febrile în timpul iernii. El era un tip robust care lucra la o sală de gimnastică. Faţa uşor roşiatică, pulsul amplu şi rapid, limba roşie. Câteva ceşti de infuzie de Codiţa Şoricelului i-au îmbunătăţit starea rapid.  Mi s-a cerut să fac o vizită la domiciliul unui paraplegic care prezenta infecţii repetate ale vezicii urinare. Recent el începuse să elimine o mare cantitate de sânge în urină. Familia lui şi cei ce-l îngrijeau era îngrijoraţi că era pe punctul să moară. Faţa pacientului era congestionată, transpirată şi fierbinte, brăzdată de o expresie de chin şi mânie. Pulsul amplu, încordat şi uşor rapid. Fiind intimidat de îngrijorările familiei, am ezitat şi am dat două remedii în loc de unul. Intuiţia mea era în favoarea Codiţei Şoricelului pentru căldură şi hemoragie, dar am dat şi Turiţa Mare pentru chin şi drept hemostatic astringent cu afinitate pentru rinichi. Prietenul nostru a luat câteva picături din fiecare tinctură la câteva ore. În ziua următoare a eliminat un cheag de sânge, sângerarea s-a oprit, căldura şi transpiraţia au dispărut, iar faţa i-a devenit liniştită. Eu cred că aici a fost Codiţa Şoricelului cea care a avut influenţa principală .

Pe măsură ce am cunoscut mai bine Codiţa Şoricelului, am putut să observ mai multe dintre simptomele sale specifice. O studentă dintr-una din clasele mele a luat gripa care bântuia în primele luni ale lui 1992. Era o femeie de treizeci şi nouă de ani, robustă, activă, colerică ca aspect şi temperament, când era sănătoasă. Acum pulsul îi era rapid şi puternic, muşchii dureroşi şi suferinzi, iar temperatura până la 40 grade. Singurul remediu pe care îl ştiu cu acest tip de puls este rădăcina de Dracilă (Berberis vulgaris) care este un remediu pentru căldură intensă. I-am dat produsul homeopat diluţia 6x şi într-un minut era mai relaxată şi se simţea mai bine.

Acum pulsul era rapid şi amplu. Am putut prezice ce se va întâmpla. Ea va avea nevoie de Berberis pentru a îndepărta severitatea atacului iniţial de gripă, dar febra va coborî în sânge , apoi va „încinge” sângele rezultând în moartea celulelor roşii. Ea va avea nevoie de Berberis vulgaris, Achillea şi la final de produsul homeopat Ferrum phosphate (pentru anemie datorată febrei). Acesta a fost exact modul în care s-a petrecut evoluţia ei; în a treia zi, era înapoi la lucru.  Această femeie a avut un vis care contribuie pe mai departe la cunoaşterea de către noi a Codiţei Şoricelului. După ce a luat tinctura după amiaza, a căzut într-un somn profund (amintiţi-vă de comentariul lui Hool despre Codiţa Şoricelului care induce somnul). A visat că încerca să stingă un aragaz de camping care ardea scăpat de sub control. S-a luptat şi în cele din urmă a reuşit. S-a trezit transpirând şi febra a fost îndepărtată.

Un „Tonic amar„ pentru digestie

Codiţa Şoricelului are o puternică afinitate pentru tractul digestiv. Ca hemostatic, stimulează circulaţia stagnantă din sistemul portală, care drenează intestinele. Aceasta curăţă tractul intestinal până la ultimul strat, îl drenează şi permite decongestionarea prin eliminare. Codiţa Şoricelului poate de asemenea să fie un catalizator pentru digestie. Grădinarii spun că o frunză de Coada Şoricelului pusă într-o grămadă de compost va cataliza fermentaţia şi va accelera formarea compostului. Ca „tonic amar” ea fortifică mucoasa tractului intestinal, mărind activitatea celulară şi secreţia.  Richard Hool considera Codiţa Şoricelului drept unul dintre cele mai importante remedii pentru tractul digestiv. ”Pe nici un remediu pe care îl cunosc nu te poţi baza mai mult în afecţiunile cronice ale mucoaselor organelor interne. Valoarea sa în această privinţă este în special în dizenteria cronică, în diaree şi alte boli ale intestinelor. Când apar mucus sau formaţiuni membranare la nivelul intestinul subţire, ca urmare a exudaţiei treptate limfatice, te poţi baza pe Codiţa Şoricelului pentru îndepărtarea lor.”

William LeSassier, din New York, unul din practicienii noştri contemporani cei mai experimentaţi, apreciază foarte mult Codiţa Şoricelului ca unul din cele mai importante leacuri digestive. El o foloseşte pentru diverticulită şi colită. Este indicată în special, spune el, când există o fisură în centrul limbii care se deschide pentru a arăta un aspect de lanţ (linii mici care se încrucişează înainte şi înapoi). Apare ca o mică pană roşie întinzându-se în centrul limbii – gândiţi-vă la frunzele cu aspect de pene ale Codiţei Şoricelului. „Această configuraţie indică , spune Williams, căldura arzând până la nivelul sângelui.” De obicei se întâmplă la mijlocul limbii şi către bază, indicând iritarea mucoasei tractului digestiv, posibil chiar sângerarea.

Şi eu am câteva istorii de caz care demonstrează această întrebuinţare. Un pietrar de 45 ani a fost diagnosticat cu diverticulită. Doctorii l-au informat că va trebui să facă o colostomie (anus contra naturii), greu de acceptat de către un muncitor. Când l-am văzut, avea o febră uşoară, indicată de pulsul rapid, amplu, nerezistent, transpiraţie la sprâncene şi limba roşiatică, uscată la mijloc. (Pe atunci nu-l cunoşteam pe Williams , căci m-aş fi uitat după efectul de lanţ). Tinctura de Codiţa Şoricelului, câteva picături de trei ori pe zi, i-a ameliorat complet starea în câteva săptămâni. Cinci ani mai târziu, starea lui este încă mai bună. O femeie de 26 ani a fost diagnosticată cu colită de când era adolescentă. Ea s-a căsătorit şi a avut un copil. Periodic, avea sângerări rectale, doar temporar stăpânite de medicamentele alopate. Avea un puls oarecum rapid, plin, nerezistent şi o limbă roşie. Codiţa Şoricelului determinat o remisie de doi ani a afecţiunii. „Nimic nu m-a ajutat vreodată înainte ca acesta,” a spus ea cu adevărată recunoştinţă şi puţină uimire în vocea ei.

Culpeper a considerat Codiţa Şoricelului aproape un specific pentru hemoroizii sângerânzi. Hull a considerat Gălbeneaua Burr (Bidens) a fi un specific mai bun pentru această problemă, urmată de Codiţa Şoricelului.
Achillea este câteodată citată ca un remediu în diabetul instalat la adulţi. Nu are un efect direct asupra celulelor Beta care secretă insulina, dar probabil că ajută prin curăţarea „zgomotului de fond” care deranjează pancreasul. Codiţa Şoricelului subţiază sângele şi decongestionează circulaţia portală care drenează viscerele abdominale, precum şi staza arterială din zonă. Astfel că îndepărtează staza şi inflamaţia peri-pancreatică, care afectează şi pancreasul.  Am văzut un caz când o femeie s-a îmbolnăvit de diabet, tensiune mare, insomnie şi mici accidente vasculare cerebrale repetate, toate în acelaşi timp. Doctorii nu au văzut nicio legătură între aceste simptome.

Pulsul se percepea granulos, indicând o stagnare sanguină marcată. Pacienta avea o faţă roşie şi era bine legată. Am încercat Dafin-ul american ca să subţiez sângele, dar pulsul a rămas acelaşi, aşa încât am administrat Codiţa Şoricelului. Congestia a început să se disipeze. Nu am mai auzit despre această femeie, aşa încât nu pot pretinde că am vindecat-o, dar aceasta este tipul de caz care ar necesita Codiţa Şoricelului. Am văzut acest tipar încă de două ori de atunci. Un bărbat în jur de cincizeci de ani a trecut pe la mine într-o vizită de curtoazie. El avea acelaşi tipar. Diabetul instalat cu tensiune mare şi un singur accident ischemic tranzitor. ”A început şi insomnia în acelaşi timp?” l-am întrebat eu.

„De ce?, da, am şi insomnie.” Eu l-am informat că nu vreau să preiau un astfel de caz fără remunerare. Pacientul mi-a replicat ”Ei bine, nu sunt sigur că eu cred în medicina alternativă”. Era un tip drăguţ; sper că nu a mai avut şi alt accident vascular ischemic invalidant. Subţiind şi decongestionând sângele, Codiţa Şoricelului are o influenţă asupra sistemului cardiovascular. Presiunea sangvină este câteodată scăzută, sângele subţiat, vasele periferice decongestionate. Aceasta uşurează inima. Faimosul fitoterapeut Maurice Messegue spunea despre Codiţa Şoricelului că este ”antispastic, reconfortând inima şi circulaţia, putând fi recomandată oamenilor cu predispoziţie la angină şi durere în torace.

Într-un mod similar, Codiţa Şoricelului acţionează asupra ficatului. Organul are o structură intens vasculară, primind circulaţia portală din intestine, la fel ca şi o mare cantitate de sânge din artera hepatică.. Codiţa Şoricelului are capacitatea de a fi benefică ficatului, deşi influenţa este mai puţin directă. Sprijinind sănătatea ficatului, Codiţa Şoricelului ar avea un beneficiu suplimentar asupra tractului intestinal. Ca rezultat, este considerată „un purificator al sângelui” şi Maurice Messegue o recomandă pentru herpes şi acnee.

Un Leac Important pentru Femei

Cu mulţi ani în urmă o femeie a intrat într-un magazin cu plante şi s-a aşezat lângă sobă ca să stea de vorbă. A povestit cum în acea vară nu a avut ciclu trei luni. Ştia că nu e însărcinată. Într-o zi s-a plimbat pe un câmp pe malul de nord al Lacului Superior. S-a aşezat jos şi în câteva minute a observat că i-a venit ciclul. S-a uitat împrejur şi a văzut că stătea într-un pâlc de Codiţa Şoricelului. Mulţi ani de zile mi-am amintit această poveste ca un fapt ciudat; în cele din urmă am văzut cum ea se potriveşte cu profilul acestei plante medicinale. În cele din urmă am învăţat şi eu că una din cele mai active terapeutic varietăţi de Codiţa Şoricelului creşte pe solurile dure de-alungul ţărmului Lacului Superior.

Deoarece Codiţa Şoricelului are o astfel de afinitate puternică cu sângele şi sângerarea, este un remediu important în problemele feminine. Ea acţionează în ambele sensuri, opreşte sângerarea excesivă şi ajută la dizolvarea cheagurilor formate. În plus, ea întăreşte mucoasele membranare ale tractului feminin şi rinichilor, în situaţiile tip căldură şi nelinişte asociate cu episoadele hormonale. Coada Şoricelului este un regulator menstrual de mare valoare. Deşi ea nu are o afinitate specială pentru femei (precum Black Cohosh, Blue Cohosh, Squayvine, Pulsatilla, Creţişoară şi alte plante), ea este atât de folositoare din cauza afinităţii faţă de sânge.

Atât în Medicina Ameri-Indiană cât şi cea Tradiţională Chineză există conceptul de sânge stagnant, sau cheaguri de sânge, care rămân după accidente sau datorită proastei circulaţii, devenind o piedică a sistemului şi o sursă de boală. În ambele tradiţii multe probleme ginecologice au originea în staza sângelui din tractul feminin. Ideea este că sângele, care are nevoie să fie eliminat la fiecare ciclu, este reţinut, cauzând „aglomerări” de sânge stagnant, ce produce mase dure, imobile, producătoare de dureri ascuţite, fixe. Fibromul uterin este considerat a fi o formă de „sânge stagnant” fitoterapia chineză. Expunerea cea mai completă despre Codiţa Şoricelului ca leac pentru femei este probabil dată de regretata Maria Treben, o vindecătoare cu plante austriacă. Ea a recomandat ca fiecare femeie, de la vârsta de 13 ani la 90 ani să bea câteodată o ceaşcă de infuzie de Codiţa Şoricelului ca o protecţie generală.

Codiţa Şoricelului va ajuta să pornească un ciclu oprit, va opri fluxul menstrual prea abundent şi va ajuta să se elimine staza din tractul genital. Planta este folositoare pentru menstruaţia neregulată la tinerele fete, agitaţia mentală la femeile la menopauză, inflamarea ovarelor, prolapsul uterin, fibromul uterin, scurgerile vaginale şi multe alte stări. Chiar şi femeile după menopauză pot beneficia de pe urma plantei, spune ea. Elisabeth Brooke în excelenta ei carte, Herbal Therapy for Women/Terapia cu plante pentru femei (1992) îi acordă o expunere importantă. Iată istoria unui caz care ilustrează indicaţiile în neliniştea cauzată de variaţii hormonale. O femeie de 32 ani, gravidă în şapte luni, a venit să mă vadă când lucram la clinica de chiropractică Crescenterra. Ea se simţea încinsă şi agitată în ultimele trei luni ale sarcinii ei. Era supărată, pentru că tocmai terminase o relaţie abuzivă. Pulsul era amplu şi rapid, limba roşie, uscată la mijloc, umedă pe margini, aspectul robust. Am diluat Achillea la aproximativ 1X (1DH) ( o parte la zece) deoarece ea era însărcinată şi este un remediu puternic. Aceasta i-a vindecat starea în trei zile.

Codiţa Şoricelului este un reglator menstrual când există sângerare excesivă. Jessy Diamondstone, o vindecătoare cu plante din Vermont a contribuit cu un caz interesant. O femeie a venit la ea cu sângerare menstruală excesivă şi diaree. Ceaiul făcut din Codiţa Şoricelului a vindecat rapid ambele probleme. Pentru vindecarea fibromului uterin, Treben recomandă o baie de şezut, de două ori pe săptămână. Ea recomandă ca o sută de grame din planta întreagă, tăiată să fie cufundată în apă rece toată noaptea, adusă la punctul de fierbere dimineaţa şi turnată în baie. Scufundaţi-vă aproximativ până la buric. Am văzut acest tratament dând roade de atât de multe ori, încât am pierdut de mult socoteala. Acesta este şi un mod bun de a ameliora venele varicoase, dacă sunt vene albastre ce contrastează cu pielea roşiatică de pe picioare.

Tratamentul funcţionează cel mai bine pentru femeile cu indicaţiile tipice pentru Coada Şoricelului – faţa roşie, sangvină, pulsul amplu, rapid, nerezistent, coloraţia cianotică a braţelor şi picioarelor, sângerare menstruală roşie şi aşa mai departe. Celelalte plante pe care le-am văzut să vindece fibromul uterin sunt Traista Ciobanului şi Trillium pendulum. Primul este indicat pentru un flux menstrual mai bogat, cu cheaguri de culoare închisă, vene albăstrui congestionate, fără coloraţia roşie a pielii şi o mai mare tendinţă la prolaps. Indicaţia pentru Traista ciobanului este mai ales în caz de implicare musculară. Trillium pendulum este un remdiu mic, activ în tendinţe hemoragice cu sânge roşu şi simptome specifice stabilite în homeopatie.

La mine la consultaţie a venit o femeie în vârstă de treizeci spre patruzeci de ani, imediat după o operaţie de îndepărtare a unui chist din fiecare ovar. „Chisturile erau pline de sânge, conform doctorului meu.” De la operaţie, pacienta nu s-a mai simţit bine. Atunci nu ştiam despre Coada Şoricelului şi sângele stagnant sau „chisturile sanguinolente”, aşa încât eu am dat Echinaceea şi Indigo sălbatic, din cauza posibilităţii unei forme de infecţie septică, persistând după operaţie. Aceasta a ajutat pe moment. Un an mai târziu, pacienta a avut bronşită cu respiraţie chinuitoare. Turiţa Mare i-a ajutat câteva luni, dar problema a reapărut. Ginecologul îi spusese între timp că îi creşteau din nou chisturile. Între timp eu înţelesesem proprietăţile Cozii Şoricelului. Femeia avea o faţă roşiatică, sangvină. Tinctura de Achillea, câteva picături pe zi, a vindecat atât bronşita, cât şi chisturile. „Nu pot să cred că va vindeca ambele lucruri,” a exclamat ea. Ginecologul ei de asemenea nu a putut să creadă.
Uneia din studentele mele îi plăcea mult Coada Şoricelului. Avea o stază sanguină marcată în membrele inferioare, evidenţiată de vasele albăstrui îngroşate, evidente prin piele roşiatică. În acelaşi timp, simţea o greutate excesivă pe şolduri şi în picioare, de la excesul de kilograme depus în zona abdomenului. A luat pe cale internă ceai de Coada Şoricelului la sfatul unui bun fitoterapeut şi aceasta a înfăptuit multe, emoţional şi fizic. Totuşi, uitându-mă la aspectul cianotic al picioarelor ei, nu m-am putut abţine să nu gândesc că avea nevoie de o doză mai puternică, aşa încât am sugerat baia de şezut. I-a plăcut atât de mult încât a făcut două băi şi a luat trei ceşti de ceai pe zi. După două zile şi jumătate a început să urineze cu sânge. I-am spus să oprească Coada Şoricelului pentru un timp şi să o reia într-un mod mai cumpătat. În cele din urmă, pacienta a slăbit zece kilograme, picioarele ei au devenit mai puţin „colorate”, varicele au dispărut şi atât personalitatea cât şi fizicul ei au părut să fie într-o armonie mai mare. Timp de câteva luni ea a continuat într-un mod mai blând cu Coada Şoricelului.
Când sângele stagnant se transformă în sânge rău

Vindecătorii indieni sugerează că sângele stagnant rezultând dintr-o vânătaie poate rămâne în corp şi să producă ceea ce se numeşte „sânge rău”, care se poate transforma în cancer. Pentru a preveni aceasta, tratamentului vânătăilor i se acordă atenţie specială. De aceea Sassafras (Dafinul american) se foloseşte în medicina Amer-Indiană şi populară pentru „a subţia sângele” şi a preveni cancerul.  Chinezii au acelaşi concept. Mucusul stagnant poate precipita şi se organizează în ”tumori moi, mişcătoare”, care de obicei nu sunt maligne, dar sângele stagnant, spun ei, se poate transforma în „tumori tari, imobile”, şi unele din acestea pot fi canceroase. Aceeaşi idee apare de asemenea în scrierile lui J.Compton Burnett, un homeopat londonez de la sfârşitul secolului. El a descris cum se poate instala cancerul într-un loc unde a existat o lovitură serioasă, chiar cu mult timp înainte.

Burnett a recomandat Părăluţa englezească (Bellis perennis) drept remediu pentru vânătăi ale ţesuturilor profunde şi organelor, şi cancerele rezultând din astfel de vătămări. Doctorii din zilele moderne au observat de asemenea că se instalează cancerele acolo unde a existat o traumă de la o lovitură, vânătaie sau uzare prin frecare, cu ani în urmă. Ei mai înţeleg şi că multe cancere preferă să crească într-o zonă cu furnizare redusă de sânge, stagnantă, lipsită de oxigen. Această ne dă un mare indiciu pentru tratamentul cancerului. Fitoterapeuţii au urmat această indicaţie, dar doctorii nu au făcut-o. Ei nu înţeleg raţionamentul din spatele medicinii tradiţionale, care încearcă să trateze stările generale de fierbinte şi rece, exces şi deficienţă etc., mai degrabă decât leziunile şi entităţile patologice specifice.

Coada Şoricelului e folosită pe larg de Amer-Indieni, chiar şi astăzi, ca un leac pentru cancer. Am auzit aceasta de la populaţiile Winnebago Anishinabe (Chippewa) şi Dakota. Această întrebuinţare se potriveşte cu profilul Cozii Şoricelului. Mulţi pacienţi cu cancer prezintă simptome de infecţie a masei de sânge, sau „căldură în sânge” ca şi „sânge stagnant”. Coada Şoricelului se dovedeşte cel puţin paliativă în unele cazuri şi se poate dovedi curativă în altele. Nu am văzut-o să vindece complet cancerul, precum am văzut cu alte plante tip Trifoi Roşu. Coada Şoricelului, este, totuşi, o plantă excelentă pentru a contracara efectele secundare ale terapiei cu radiaţii şi bufeurile care rezultă din folosirea medicamentului contra cancerului Tamoxifen. Am văzut-o oprind aceste bufeuri în trei cazuri, totuşi nu am reuşit niciodată să fac Coada Şoricelului să acţioneze împotriva bufeurilor de menopauză.
Într-o duminică după masa stăteam la Present Moments Herbs. Era ziua mea liberă, dar aveam nevoie să cumpăr nişte pastă de dinţi. Cineva a trimis un bărbat să mă vadă. El era un tip drăguţ, spre 40 ani, care spera că plantele l-ar putea ajuta la un cancer al pielii. În realitate, plantele pot ajuta. Pata era de mărimea unei monede de jumătate de dolar şi se afla pe o parte a capului, în spatele ochiului drept. Zona era roşie, arzândă şi dureroasă. În câteva puncte era excoriată şi jupuită. El mi-a spus că a fost ars de un strop de fierbinte care a zburat în spatele măştii lui pe când lucra cu flacăra cu acetilenă. Cancerul s-a instalat la locul arsurii. Limba era roşie, buzele roşii, fruntea caldă şi transpirată. Părea că există multă căldură internă în sistem. Pulsul era fin şi rapid. Operaţia era planificată peste două săptămâni. Eu am sugerat că el ar putea aplica tinctură de Tuia, să o acopere cu unguentul „Sting-Stop” ( Echinacea, Urtica şi Ledum) şi să bea nişte ceai de Coada Şoricelului.
Aici logica era întreită. Tuia este un vechi remediu homeopat pentru cancerul de piele. Ea se potriveşte mai bine verucilor, tumorilor, aluniţelor şi fel de fel, astfel încât se poate să nu fi fost aplicabil aici. Echinacea este folosită pentru curăţarea şi drenajul local limfatic, căldură în sânge şi are o anume reputaţie anti carcinogenă. Urtica este un remediu pentru arsuri. Ledum nu era relevant, întrucât este indicat pentru refacerea pielii reci, cianozate. Dacă atunci aş fi ştiut despre Frunza dulce, aş fi recomandat-o. M-am gândit că cel mai important dintre ele era Coada Şoricelului, deoarece era pentru vătămarea profundă, reparând lezarea sângelui şi scăzând căldura internă.
Câteva zile mai târziu am primit un telefon. „Cred că se vindecă cancerul” a spus bărbatul cu o voce uimită. Ce? am răspuns eu. „Durerea s-a dus, pata e redusă cu aproape jumătate şi punctele jupuite s-au curăţat.” Am fost de-a dreptul surprins. „Ei bine, nu ştiu”, am spus eu. A venit la consultaţie şi m-am uitat la el. Buzele nu mai erau roşu închis, limba era mai uşoară şi nu mai părea fierbinte. Pata de pe piele s-a dus complet într-o săptămână, dar cancerul a continuat să „ clocotească” din interior, cauzând noi erupţii şi în cele din urmă el s-a operat.
Războinic rănit, Vindecător rănit

Chiron era cel mai în vârstă din rasa centaurilor şi învăţătorul lui Asclepias, Hercules şi Achilles. El a predat multe modalităţi diferite de vindecare, incluzând folosirea mâinii (chiro) şi plantele. Lui Achilles, marele războinic, el i-a dezvăluit cunoaşterea proprietăţilor vindecătoare ale Cozii Şoricelului. În mod ironic, atât Chiron cât şi Achile au fost omorâţi fiind săgetaţi în călcâi (sau în spatele copitei, în cazul prietenului nostru centaur).  Deşi Chiron a fost un individ înţelept şi nobil care i-a instruit atât pe oameni cât şi pe zei în meşteşugurile vindecării, urmaşii lui, centaurii, au devenit faimoşi pentru comportamentul lor turbulent. Odată unii din ei petreceau în afara peşterii lui. Când Chiron a ieşit afară să vadă ce era cu tot acest zgomot, a fost săgetat în picior. A suferit dureri mari care nu au putut fi vindecate. Fusese prezis că Prometeu, care fusese înlănţuit de un munte pentru că dăduse omenirii darul focului, putea fi eliberat doar dacă murea un nemuritor. Chiron s-a oferit pentru această misiune şi Prometeu a fost eliberat.
Coada Şoricelului a fost mult timp considerată un remediu pentru războinicul rănit, dar ea este de asemenea un remediu pentru vindecătorul rănit. Diverşi vindecători cu plante au accentuat o latură sau alta. Elisabeth Brooke ne reaminteşte de reputaţia sa ca un remediu pentru războinic. Richard Katz şi Patricia Kaminski de la Flower Essence Society ne învaţă că ea este bună pentru oamenii care sunt prea delicaţi, prea susceptibili la mediul lor înconjurător. Aceste polarităţi merg împreună. Fitoterapeuta Barbara Park, din Olympia, Washington, mi-a explicat-o odată foarte bine. ”Coada Şoricelului este un remediu pentru războinicul rănit. Ea este bună pentru profesionişti – doctori, avocaţi, terapeuţi – care sar să stingă incendiile, dar sunt răniţi. Este de asemenea un remediu pentru vindecătorul rănit.”

Întrebuinţările magice ale Cozii Şoricelului

La fel precum Coada Şoricelului este un remediu pentru tăieturi şi vânătăi, eu cred că ea are de asemenea capacitatea de a acţiona într-un mod mai profund, magic, pentru a preveni tendinţa la astfel de tulburări. O persoană care lucrează în jurul unor unelte ascuţite sau are o tendinţă spre accidente va face bine să pună o crenguţă de Coada Şoricelului în cutia cu scule sau printre maşinile unelte grele. Aceasta trimite un mesaj că accidentele nu sunt bine venite. O crenguţă primăvara şi una toamna este o măsură bună.
O tendinţă spre accidente este o bună indicaţie pentru Coada Şoricelului. O femeie a venit odată la mine pentru ajutor din cauza ciclurilor menstruale dureroase. Ea avea sângerare excesivă, crampe şi dureri. Printre altele mi-a spus: „cu o săptămână sau două înainte de ciclu devin neîndemânatică şi mă lovesc.” Aceasta era ceva despre care eu nu mai auzisem niciodată înainte – unul din acele mici secrete ale feminităţii despre care noi bărbaţii nu auzim întotdeauna – dar neîndemânarea nu e recunoscută ca un simptom al sindromului pre-menstrual (SPM). Eu i-am dat Coada Şoricelului, dar mi-e teamă că n-am mai auzit nimic în acest caz. Totuşi, de atunci am folosit Coada Şoricelului cu succes în cazuri similare şi întreb adesea despre neîndemânare înainte de ciclu.

Preparare şi dozaj

Frunzele tinere, care apar primăvara şi din nou toamna, sunt acceptabile de folosit. Inflorescenţele florilor mature, recoltate în timpul verii, sunt probabil cele mai bune. Cel puţin ele sunt partea pe care eu prefer să o folosesc. Tulpina matură este într-un fel lemnoasă şi frunzele mature sunt veştejite şi nu prea mai au proprietăţi medicinale. Şi rădăcina a fost mult folosită, după cum ne informează Homer. Planta este mai activă când e găsită crescând pe soluri nisipoase, cu prundiş şi pietroase. Eu o cultiv la ferma mea, dar solul este prea bogat, aşa încât trebuie să o culeg din altă parte. La modul general, dacă plantele cresc mai înalte de 90cm sau 1m ele sunt prea bine hrănite şi ar trebui evitate.
Faceţi o infuzie turnând o cană de apă fierbinte peste o lingură de Coada Şoricelului. Florile proaspete dau o tinctură bună, cumva mai dulce decât frunzele, dar încă excelent de picantă şi concentrată. Chiar şi florile uscate dau o tinctură destul de bună. Puneţi pălăriile florilor în coniac pentru cel puţin o săptămână şi decantaţi. Doza mea standard este de la una până la trei picături pe administrare. Majoritatea oamenilor folosesc mult mai mult.
Există reţete combinate cu Coada Şoricelului. Eu folosesc rar combinaţii, dar nu-i descurajez pe alţii să o facă. Un vechi remediu standard contra febrei este câte o parte din florilor de Coada Şoricelului, flori de Soc şi Mentă . Aceasta poate fi îmbunătăţită prin înlocuirea Mentei cu Frunza dulce (Monarda fistulosa), un produs considerabil superior în febră.

Aceasta este o combinaţie bună deoarece Coada Şoricelului subţiază sângele fierbinte, şi eliberează congestia din profunzime, Socul decongestionează şi face ca sângele să curgă prin vase spre orificiile de evacuare, în timp ce aduce căldura la suprafaţă, iar Frunza dulce scoate afară căldura, tonifică porii şi răceşte interiorul. Pentru febră şi gripă, Richard Hool preferă Angelica şi Coada Şoricelului, în proporţii egale. Eu nu am încercat acest remediu; poate fi mai potrivit climatului Marii Britanii. La această formulă s-ar putea adăuga Tătăneasă sau Scaiete. O altă combinaţie tradiţională pentru tensiune şi nelinişte, chiar pentru hipertensiune esenţială, este din florile de Coada Şoricelului şi flori de Tei. Pentru a preveni tromboza coronariană, British Herbal Pharmacopoeia sugerează o combinaţie de Urzică, Sulfină şi Coada Şoricelului.

Remedii Analoge

Coada Şoricelului este similară altor remedii bune pentru vânătăi folosite în homeopatie şi medicina chineză, Arnica şi Şofranul. Toate aceste plante au caracteristic vânătăi albastre şi roşii umflate, roşul arătând că inflamarea este activă şi rana este recentă. Dafinul american (remediul favorit al Amer-Indienilor din est pentru vânătăi) este mai potrivit contuziilor negre şi vineţii. Cărbunele vegetal este un vechi remediu popular pentru vânătăi introdus în homeopatie (sub numele de Carbo vegetabilis) ca un leac pentru circulaţia stagnantă. Faţa este de obicei vânăt-galbuie, arătând stagnarea şi indicând acest remediu mai bine vânătăilor vechi. Socul (Sambucus sp.) este indicat tumefacţiilor albăstrui, ce apar asociere cu luxaţii la încheieturile mâinilor şi glezne. Cucuta otrăvitoare (Conium maculatum) este folosită în homeopatie (doze mici) ca un remediu pentru vânătăile negre ca smoala pe care le vedem la oamenii în vârstă.

Si parerea ta conteaza...curaj !

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s